LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

158
Lucia Sava
cunosc fluctuaţii majore. Dat fiind faptul că anume în această perioadă, datorită
condiţiilor de război, preţurile produselor de primă necesitate variau mult
de la o zi la alta, cu atât mai mult de la un an la altul, am considerat necesară
evidenţierea evoluţiei preţurilor în perioada anilor 1913-1917. O simplă
analiză a cifrelor prezentate în tabelul 30 poate fi convingătoare în acest sens:
Tabelul, întocmit pentru perioada anilor 1913-1917, ne permite să
comparăm evoluţia preţurilor la produsele de primă necesitate în această
perioadă şi să evidenţiem următoarele particularităţi: dat fiind faptul că perioada
include ajunul Primului Război Mondial, precum şi sfârşitul acestuia,
observăm o creştere de trei-patru ori a preţurilor. Astfel, dacă pâinea, care
reprezintă produsul cel mai utilizat în alimentaţie, a variat ca şi preţ de la 0,8
– 1,2 ruble în anul 1913, ea putea fi cumpărată la preţul de 3,6 – 5,2 ruble
în anul 1917. Spre deosebire de aceasta, uleiul şi zahărul (care în anul 1913
aveau preţul de 3,6 – 4,2 ruble şi, respectiv, 5,2 – 7,8 ruble pentru un kilogram)
înregistrează un preţ exagerat de mare al vânzărilor care oscilează până
la 50 de ruble pentru un kilogram de ulei şi 56 de ruble pentru kilogramul de
zahăr. Explicabil, dat fiind faptul că în condiţii de război importul de produse
alimentare ca şi de alt gen de produse a scăzut considerabil, iar asigurarea
pieţii interne rămânea deficitară. Pe măsura reluării activităţii de producţie şi a
diminuării inflaţiei, preţurile la produsele alimentare s-au stabilizat.
Luată în ansamblu, suma medie de bani, care trebuia achitată pentru
produsele de primă necesitate evidenţiate în tabel, oscilează între 13,04-18,28
ruble în anul 1913, deci, în ajunul Primului Război Mondial, şi 105,25-170,20
ruble în perioada imediat următoare după încheierea acestuia. Cu alte cuvinte,
în perioada anilor evidenţiaţi preţurile au crescut de aproximativ zece ori,
timp de cinci ani.
Pe de altă parte, raportată la veniturile pe care le obţineau locuitorii oraşului
Chişinău în perioada dată, situaţia era următoarea: astfel, dacă, de exemplu, un
muncitor simplu primea pentru o zi de muncă între 0,5-1 rublă în anul 1913
şi 1,5-4 ruble în anul 1916, atunci salariul lunar primit îi ajungea să cumpere
aproximativ de două-trei ori produsele de primă necesitate 507 . Un muncitor
care dispunea de căruţă trasă de doi cai era remunerat pentru o zi de muncă
cu 2-2,5 ruble în anul 1913 şi cu 5-25 ruble în anul 1916. Munca femeilor,
a bătrânilor şi a copiilor, care constituiau păturile vulnerabile ale societăţii,
era mult mai prost plătită, fiind redusă la jumătate din salariul achitat bărbaţilor
508 . În comparaţie cu această categorie socială, munca intelectualilor şi a
507 Такса на дрова, утвержденная Г. Бессарабским Губернатором 28 ноября 1915 года //
Ведомости Кишиневской Городской Думы, nr. 69, decembrie, 1915, p. 64.
508 Ibidem, p. 64.