LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
199
ÎNCHEIERE
Analiza izvoarelor şi studierea lucrărilor ştiinţifice accesibile, la care am
făcut referinţă în paginile studiului nostru, ne permit să evidenţiem mai multe
concluzii referitoare la evoluţia vieţii cotidiene a locuitorilor oraşului Chişinău
la începutul secolului al XX-lea (1900-1918).
În perioada menţionată, oraşul cunoaşte o multitudine de transformări
de ordin social, economic, politic şi cultural de amploare, fapt care ne determină
să afirmăm că Chişinăul era principalul centru urban al Basarabiei şi
unul dintre cele mai importante ale Imperiului Rus. În pofida contextului
istoric defavorabil, creat ca urmare a intensificării politicii de rusificare şi de
deznaţionalizare urmărită de autorităţile ruse, care aveau interese evidente în
Basarabia, evenimentele istorice ale perioadei, revoluţia din anii 1905-1907 şi
cea din 1917, şi-au lăsat amprentele asupra poporului român din Basarabia.
Condiţiile istorice complexe au influenţat, de asemenea, viaţa cotidiană a
oraşului Chişinău, organizată şi condusă după modele şi principii complexe.
Elementele de modernizare, înregistrate la începutul secolului al XX-lea,
pătrund în întregul oraş şi se resimt în aspectul exterior, precum şi în îmbunătăţirea
nivelului de trai al locuitorilor săi.
Oraşul Chişinău era construit, în mare parte, după modelul celorlalte oraşe
mari ale Imperiului Rus: clădirile erau despărţite între ele prin străzi, grupate
în cartiere şi zone urbane. Centrul capitalei era mai aglomerat, deoarece
aici erau concentrate majoritatea clădirilor publice reprezentative: primăria,
şcoala, catedrala, tribunalul, teatrul, cinematograful, librăria, magazine, bănci,
etc., precum şi localuri de agrement: cârciumi, cafenele etc. În această parte
a oraşului ritmul vieţii cunoaşte un caracter mai palpitant; aici apar primele
elemente ale modernizării şi ale transformării oraşului într-un adevărat centru
urban (prin construcţia de noi străzi, clădiri, monumente, schimbarea stilurilor
arhitectonice). Ca urmare a eforturilor depuse de cei doi arhitecţi principali,
A. Bernardazzi şi A Şciusev, în vederea reconstrucţiei oraşului, acesta îşi
schimbă aspectul arhitectonic: este reamenajat parcul central, Grădina Publică,
sunt construite primele edificii de proporţii cu aspect modern: de la blocuri de
locuit la instituţii publice. De asemenea, sunt pavate străzile şi pieţele principale,
sunt amenajate parcurile şi scuarele, o parte sunt iluminate etc.
Tehnica de construcţie era destul de migăloasă, accentul punându-se pe
calitate, pe respectarea stilurilor şi a simetriilor, pe bunul gust al artisticului.
Relatările unor martori ai timpului constituie o dovadă certă a existenţei unui
amestec al diferitor tendinţe arhitectonice, în dependenţă de preferinţele
proprietarului sau ale arhitectului. Luate în ansamblu, acestea au menirea de a
schimba aspectul exterior al oraşului, dându-i o tentă de modernizare.