LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
istoricului D. Poştarencu 93 . Autorul abordează mai multe aspecte ale acestei
probleme: componenţa etnică, socială, după confesiuni şi după sex a populaţiei
urbane basarabene, nivelul de instruire al acesteia etc. El menţionează
că, deşi istoriografia sovietică moldovenească a adus o oarecare contribuţie
la studierea populaţiei urbane a Basarabiei în perioada menţionată, aceasta a
pus în circulaţie şi unele interpretări tendenţioase ale problemei, îndeosebi cu
privire la datele Recensământului imperial de la 1897. D. Poştarencu se referă
şi la procesul lent al urbanizării populaţiei româneşti în raport cu urbanizarea
etniilor conlocuitoare din Basarabia. În acelaşi context, referindu-se la nivelul
de instruire al populaţiei Chişinăului, conform Recensământului din 1897,
autorul evidenţiază că, deşi procentul mediu al ştiutorilor de carte din oraş
depăşea de două ori acelaşi indiciu pentru Basarabia, în ansamblu, el era totuşi
redus din cauza organizării slabe a învăţământului public, procesul instructiv
fiind organizat în mod obligatoriu în limba rusă, ceea ce crea minorităţilor
naţionale dificultăţi în obţinerea deprinderilor de citire şi scriere 94 .
Acelaşi autor a fost preocupat de modificările denumirilor de străzi ale
oraşului Chişinău 95 . El prezintă o serie de schiţe ale oraşului în perioada cercetată
de noi, divizarea geografică a capitalei, precum şi denumirile de străzi
din secolul al XIX-lea şi până la etapa actuală, aspecte care ne-au facilitat
studierea modificărilor survenite, cât şi orientarea în aria geografică a oraşului.
Intr-o altă lucrare, D. Poştarencu abordează evoluţia serviciului de poştă a
Basarabiei, inclusiv a Chişinăului, făcând referinţe la perioada de la începutul
secolului al XX-lea 96 .
O analiză profundă a datelor Recensământului de la 1897 conţin lucrările
lui N. Enciu 97 . Autorul studiază evoluţia populaţiei rurale a Basarabiei în anii
1918-1940, componenţa acesteia în funcţie de sex, vârstă, stare civilă, etnie,
confesiune, ocupaţii. Referindu-se la activităţile comerciale de până la 1918,
autorul conchide, că majoritatea negustorilor erau de altă origine etnică, decât
93 D. Poştarencu, Populaţia urbană a Basarabiei în recensământul din 1897 // Destin românesc,
nr. 1, 2003, p. 104-114; D. Poştarencu, Componenţa etnică şi nivelul de instruire al populaţiei
urbane din Basarabia // Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3, Chişinău, 2004, p. 44-58; D.
Poştarencu, Componenţa socială, confesională şi după sex a populaţiei urbane a Basarabiei (1850-
1917) // Revista de Istorie a Moldovei, nr. 4, Chişinău, 2005, p. 5-25.
94 D. Poştarencu, Componenţa etnică şi nivelul de instruire al populaţiei urbane din Basarabia //
Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3, Chişinău, 2004, p. 55.
95 D. Poştarencu, Străzile Chişinăului: denumiri vechi şi actuale, Chişinău, 1998.
96 D. Poştarencu, Poşta Moldovei (File de istorie), Chişinău, 2000.
97 N. Enciu, Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică, Chişinău, 1998; N.
Enciu, Populaţia rurală a Basarabiei în anii 1918-1940, Chişinău, 2002.
41