LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

120
Lucia Sava
scop de ajutorarea membrilor săi, prin procurarea trebuinţelor lor, de capitaluri
mici, cu procent potrivit 376 .
De altfel, o bună parte a capitalurilor locuitorilor oraşului erau acumulate
cu eforturi minime din activităţi comerciale cu imobile, prin intermediul
unor operaţii de expropriere, împroprietărire, vindere în credit sau cu ajutorul
împrumuturilor pe gaj a pământurilor 377 .
Majoritatea teritoriilor, care constituiau posesiunile particulare supuse acţiunilor
comerciale evidenţiate anterior, aparţinea marilor proprietari ai societăţii
chişinăuene, adică reprezentanţilor nobilimii. Deşi, aflată într-un număr
mai restrâns comparativ cu celelalte categorii sociale, aceasta dispunea, fără
îndoială, de o proprietate funciară mai mare, fapt demonstrat de datele furnizate
de informaţiile din epocă 378 .
Pentru a urmări evoluţia preţurilor de vânzare şi cumpărare a moşiilor
nobiliare, am decis să evidenţiem schimbările de preţ fixate pentru posesiunile
acestora în perioada anilor 1910-1915, perioadă care se caracterizează, pe
de o parte, prin faptul că constituie etapa medie a întregii perioade studiate,
iar pe de altă parte, ea include şi informaţiile din timpul Primului Război
Mondial, ce a adus anumite schimbări şi în acest plan, ajungând până la anul
1915, când încep majoritatea încercărilor de redresare a situaţiei economice şi
sociale în cadrul societăţii basarabene în general.
Evaluarea moşiilor nobilimii a fost făcută de Banca Ipotecară pe parcursul
celor cinci ani menţionaţi (1910-1915)(tabelul 23) 379 . Conform datelor expuse,
în anul 1910 cele 4 moşii evaluate au un preţ inclus între suma de 205,52 şi
286,76 ruble/desetina de pământ, în anul următor, au fost evaluate 7 moşii,
preţul cărora a crescut până la 227,01-352,50 ruble/desetină. Banca Ipotecară
prezintă o uşoară fluctuaţie de preţuri pentru anul 1913, când cele 7 moşii au
fost evaluate între 218,23 – 412,74 ruble/desetina de pământ fiecare, atestăm
o creştere sporită a preţurilor, cauzată de situaţia de criză de la început de
război, este apogeul creşterii preţurilor în perioada celor cinci ani pe care
ne-am propus să-i studiem; astfel, cele 8 moşii prezentate de această bancă
au fost evaluate cu suma care oscilează între 258,36 şi 424,85 ruble pentru o
desetină de pământ. În anul următor, preţul moşiilor începe să decadă, deşi
trebuie avut în vedere că cifrele pot fi într-o oarecare măsură subiective, dat
fiind faptul că au fost evaluate doar 2 moşii pentru preţul de 239,45-263,09
ruble/desetină.
376 A.N.R.M. Fond R-2983, Gh. Bezviconi (1861-1967), nr. inv. 1, p. 121.
377 N. Enciu, Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică, Chişinău, 1998, p. 73.
378 A. N. R. M., fond. nr. 2, Канцелярия Бессарабского губернатора, nr. inv. 1, p. V, dosar 8913,
fila 2.
379 Basarabia economică, 1919-1920, p. 68-69.