LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
Studierea habitatului urban al Chişinăului ne-a fost favorizată şi de o serie de
lucrări care abordează problema evoluţiei oraşelor în spaţiul românesc 59 . Dintre
acestea, de un real folos ne-a fost lucrarea lui E. Emandi 60 . Deşi nu se referă
nemijlocit la Chişinău, ci la oraşul Suceava, lucrarea conţine o serie de informaţii
preţioase, deoarece se referă la fizionomia şi funcţiile oraşului în general,
precum şi la rolul determinant al acestuia în dezvoltarea societăţii, baza metodologică
a lucrării fiind foarte utilă pentru elaborarea studiului de faţă.
Problema cotidianului, complexă şi destul de variată în ceea ce priveşte
conţinutul şi problematica abordată, este un subiect relativ nou, puţin cercetat
în istoriografia românească. Cu atât mai puţin a fost abordată problema cotidianului
în istoriografia din Republica Moldova, dovadă este faptul că la ora
actuală există puţine studii ce ar viza această problemă. Putem afirma, cu
siguranţă, că acest domeniu rămâne încă a fi unul foarte puţin explorat pentru
istoricii din spaţiul pruto-nistrean. De acceea, se impun studii aprofundate
asupra acestui subiect.
Câteva tentative de abordare istorică din această perspectivă au fost făcute
de istoricii E. Dragnev, V. Pâslariuc şi I. Caşu în cadrul Catedrei UNESCO de
Studii Sud-Est Europene. Aceşti autori au iniţiat în cadrul rubricii „Adio, secolul
XX” din paginile revistei Capitala magazin prezentarea evoluţiei societăţii chişinăuene
până în anii ’70 ai secolului al XX-lea 61 . Adoptând aceleaşi principii de
tratare a istoriei, stabilite de Şcoala Analelor, autorii scot în evidenţă particularităţile
mediului de trai al locuitorilor oraşului Chişinău, punând accentul atât
pe progresele înregistrate, cât şi pe problemele cu care se confrunta societatea
chişinăueană aflată în plin proces de modernizare.
Referindu-se la Chişinăul anilor 1910-1916, care se asemăna izbitor de mult
cu Constantinopolul, „oraş somnoros şi apatic”, autorii afirmă că „Epoca de
aur” a culturii europene s-a încheiat odată cu declanşarea celei mai distrugătoare
conflagraţii de până atunci, care a schimbat radical aspectul civilizaţiei
noastre” 62 . Ca urmare a Primului Război Mondial, viaţa cotidiană a locuito-
59 Este vorba de o serie de lucrări dedicate evoluţiei istorice a oraşelor româneşti: V. Cucu,
Oraşele României, Bucureşti, 1970; Gh. Curinski, Centrele istorice ale oraşelor, Bucureşti, 1967;
E. Emandi, Habitatul urban şi cultura spaţiului: Studii de geografie istorică. Suceava în secolele
XIV-XX, Iaşi, 1996; Istoria oraşului Iaşi, sub coordonarea lui C. Cihodaru, Gh. Platon,
Iaşi, 1980; D. Marcu, Estetica oraşelor şi înfrumuseţarea lor din punct de vedere urbanistic, Bucureşti,
1926; P. Păltănea, Istoria oraşului Galaţi: de la origini până în 1918, vol. I-II, Galaţi,
1994; A. Ungureanu, Oraşele din Moldova. Studiu de geografie economică, Bucureşti, 1980.
60 E. Emandi, Habitatul urban şi cultura spaţiului: Studii de geografie istorică. Suceava în secolele
XIV-XX, Iaşi, 1996.
61 E. Dragnev, V. Pâslariuc, I., Caşu, Adio, secolul XX // Capitala magazin, nr. 2, iulie 2000.
62 Ibidem, p. 4-6.
33