LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
151
care „nu face valuri” 491 , calmă, pacifică, aproape neutră, care evident că te face
să visezi, dar e vorba de o visare melancolică, având ceva anesteziant. Tocmai
faptul că albastrul nu agresează, ci linişteşte, face ca el să fie atât de des folosit
în confecţionarea vestimentaţiei din perioada menţionată. Nu sunt neglijate
şi celelalte culori, care deşi nu pot concura cu albastrul, totuşi, se întâlnesc
în gusturile şi preferinţele vestimentare ale populaţiei chişinăuene: verdele,
maroul, galbenul, roşul.
Un alt element al modei, complementar într-un fel portului, este universul
cosmetic şi al parfumurilor. Am putea spune că parfumul este o altă „îmbrăcăminte”
a omului, deşi volatilă, dar la fel de senzorială ca şi vestimentaţia.
Formula primei emulsii de „apă de ulei” a fost descoperită în anul 1911
de către un farmacist din Hamburg. Astfel a apărut „Niveea” – „crema pentru
frumuseţe”, cum i se spunea pe atunci 492 .
În perioada cercetată, Franţa deţinea întâietatea şi în domeniul fabricării
parfumurilor. În oraşul Grasse din Provence, fabrica Fragonard a amenajat
chiar un muzeu al parfumurilor, în care sunt expuse documente, ustensile,
instalaţii şi diverse produse, înfăţişând mai bine de două secole de istorie.
Tehnica de preparare a acestora era destul de migăloasă şi complicată 493 .
Locuitorii oraşului Chişinău nu preparau în mod individual aceste substanţe,
în schimb le foloseau zilnic în viaţa lor cotidiană. De la începutul secolului
datează sticle de parfum ce au formele şi culorile cele mai variate, precum şi
arome rare – de la cele florale până la mirosuri greoaie, concepute artificial.
Anunţurile publicitare ale presei timpului sunt o dovadă certă a utilizării diverselor
parfumuri de către populaţia orăşenească. Din perioada anilor 1900-1918
datează magazinul de parfumerie de la Chişinău „Mila Fleuris”, care îşi aducea
produsele de la Moscova, cât şi magazinele de cosmetice şi parfumerie engleză
„N. Rubenştein” şi „B. Ferdman”, situate pe strada Alexandrovkaia, nr. 100 494 .
Acestea vindeau parfumuri engleze şi franceze, creme pentru faţă şi mâini,
precum şi diverse săpunuri, şampoane şi balsamuri pentru păr şi pentru corp.
Se ştie, că există o strânsă legătură între stările sufleteşti şi arome, fapt care
susţine preferinţele chişinăuenilor de la început de secol. Astfel, calitatea este
asociată culorii roz şi parfumurilor care conţin esenţe de iasomie, trandafir,
liliac şi extras de aloe; relaxarea e asociată nuanţelor de albastru urmelor de
lemn de cedru, vanilie şi liliac; revigorarea e asociată culorii şi esenţelor de
rozmarin şi de flori de munte; senzaţia de euforie e asociată culorii portocalii
şi parfumurilor ce conţin esenţe de ienupăr, lămâie şi grapefruit 495 .
491 Idem, ноябрь-декабрь 1914.
492 C. Beaton, Cinquante ans d’élégance et d’art de vivre, Paris, 1988, p. 115.
493 Ibidem, p. 120.
494 Друг, июнь 1910.
495 J. Besson, La mode à travers les siècles, Paris, 1994, p. 66.