LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

More documents

Recommendations

Info

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) Referindu-se la analiza istorică, care este indispensabilă în orice cercetare istorică, Bloch menţionează: „Sunt două feluri de a fi imparţial; al savantului şi al judecătorului. Ele au o rădăcină comună: supunerea onestă în faţa adevărului. Învăţatul înregistrează, mai mult, provoacă experienţa care va răsturna poate teoriile sale cele mai îndrăgite. Oricare ar fi dorinţa secretă a sufletului său, judecătorul cel bun îi chestionează pe martori fără altă grijă decât de a cunoaşte faptele, aşa cum au fost. Aceasta este în ambele cazuri o obligaţie de conştiinţă, care nu se discută.” 14 . Studierea subiectelor despre viaţa cotidiană sau despre mentalităţi se poate face din perspective diferite. Ca şi în abordarea generală a istoriei ca şi ştiinţă socială, în studiile de acest gen sunt la fel de importante comparaţia şi utilizarea modelelor, metoda cantitativă şi folosirea „microscopului” social. Comparaţia reprezintă una dintre metodele preferate ale istoricilor, ca şi a sociologilor, antropologilor, psihologilor. Încă Emile Durkheim distingea două tipuri de comparaţii, pledând pentru ambele. În primul rând, compararea societăţilor fundamental similare ca structură, iar în al doilea rând, compararea societăţilor fundamental diferite. Pe de altă parte, unii istorici au avut tendinţa de a respinge comparaţia, pe principiul că sunt interesaţi numai de elementul particular, unic irepetabil 15 . Semnificativ în acest sens este răspunsul dat în 1914 de sociologul Max Weber istoricului Georg von Below în cadrul unei dezbateri asupra istoriei urbane: „Suntem absolut de acord că istoria trebuie să determine ceea ce este specific, să spunem, oraşului medieval, dar acest lucru nu este posibil decât dacă descoperim mai întâi ce le lipseşte celorlalte oraşe (antic, chinez, islamic).” 16 . În cadrul abordărilor istorice, particularizarea şi generalizarea sunt complementare şi depind de comparaţie, fie explicită sau implicită. Istoricul american Jack Hexter împărţea intelectualii în „cei care văd lucrurile în ansamblu” şi „cei care despică firul în patru”, pledând în favoarea celor din urmă 17 . O altă problemă o constituie decizia legată de ce se poate compara şi cu ce. Comparatiştii din secolul al XIX-lea, cum ar fi James Frazer 18 , şi-au concen- 14 Ibidem, p. 159-160. 15 Este vorba despre unii istorici, ca: R. G. Collingwood, The Historical Imagination, reluat în The Idea of History, Oxford, 1946, p. 231-248; G. Elton, The Practice of History, Londra, 1967 ş.a. 16 Citatul este preluat din P. Burke, Istorie şi teorie socială, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999, p. 33. 17 J. H. Hexter, On Historians, Cambridge, 1979, p. 242. 18 James George Frazer (1854-1941), antropolog cultural şi social, teolog şi magistrat scoţian. Lucrarea sa cea mai importantă din domeniul combinat al antropologiei culturale, religioase şi sociale este Creanga de aur (The Golden Bough, 1890), o lucrare în 12 volume dedicată credinţelor şi practicilor religioase ale populaţiilor primitive. 21
22 Lucia Sava trat atenţia asupra similitudinilor din trăsături sau obiceiuri culturale specifice, ignorând contextul social al acestor obiceiuri, care era destul de diferit, motiv pentru care ei au fost criticaţi. În schimb, funcţionaliştii (Robert Bellah) 19 susţineau că adevăratele obiecte de studiu sunt „echivalentele funcţionale” din diferite societăţi. Problema comparaţiei devine evidentă în cazul masivului Studiu asupra istoriei elaborat de Arnold Toynbee. Măsura de comparaţie a fost civilizaţia, autorul distingând aproximativ douăzeci de civilizaţii în istoria lumii. Pentru a face posibile comparaţiile între aceste civilizaţii, autorul a trebuit să reducă fiecare civilizaţie la un număr mic de trăsături, creând astfel nişte bariere artificiale între acestea 20 . Metodele cantitative utilizate în cercetările istorice se bazează pe analizele de statistici legate de recensăminte, de preţuri, de date, care pot fi utile în studierea anumitor forme de comportament uman şi chiar de atitudine umană. Semnificativă este, în acest sens, „istoria serială” (histoire sérielle), „cuantoistoria” sau „cliometria”, care îmbracă mai multe forme, de la o cercetare totală la cercetarea pe eşantioane. Ea este utilizată în studierea întregului grup, dar este potrivită şi pentru cercetarea elitelor relativ restrânse sau pentru societăţi în care informaţiile nu sunt unitare. Fără metodele cantitative, anumite tipuri de cercetare istorică ar fi imposibilă, îndeosebi cele care vizează evoluţia preţurilor sau mişcarea populaţiei. Începând cu anii 70 ai secolului al XX-lea, la fel ca şi antropologii sociali, sociologii au acordat mai multă atenţie analizei micro-sociale, iar istoricii – micro-istoriei. Scopul micro-istoriilor este de a alege un exemplu individual care să fie studiat în profunzime, poate să fie determinat de faptul că reprezintă în miniatură o situaţie despre care istoricul ştie deja că este prevalentă. În afara domeniului politic, există puţine fenomene importante ale vieţii sociale care ar fi atât de strâns legate vieţii cotidiene pentru a autoriza microanalize pertinente şi clare asupra aspectelor noi care sunt deja cunoscute într-o altă manieră. Micro-istoria socială demonstrează că ierarhiile, distanţele sociale, conjunctura conflictelor sunt întotdeauna schimbătoare şi în concurenţă la momentul dat al timpului. De asemenea, micro-istoria socială evidenţiază în experienţa colectării datelor, că anume cuvintele folosite pentru a desemna grupurile, pentru a clasa indivizii, pentru a stabili ierarhiile nu au o valoare descriptivă în sine, ci doar în dependenţă de momentul sau de locul utilizării. 19 Robert Neelly Bellah, sociolog american, cunoscut prin operele sale consacrate studiului religiei şi moralei din perspectiva legăturilor acestora cu societatea. 20 A. Toynbee, Studiu asupra istoriei, Bucureşti, 1998.
Page 2 and 3: VIAŢA COTIDIANĂ ÎN ORAŞUL CHIŞ
Page 4 and 5: Lucia SAVA VIAŢA COTIDIANĂ ÎN OR
Page 6 and 7: CUPRINS Mulţumiri ................
Page 8 and 9: Viaţa cotidiană în oraşul Chiş
Page 72 and 73:
Viaţa cotidiană în oraşul Chiş
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294 and 295:
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Editura „Pontos” Str. 31 august
show all

LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?