LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

160
Lucia Sava
spirituală, fapt care ne determină să credem că în viaţa cotidiană a locuitorilor
oraşului Chişinău exista o armonie între corp şi suflet.
La polul opus mesei de post se situează mesele festive organizate cu ocazia
anumitor evenimente (sărbători, vizite oficiale, ceremonii etc.). De menţionat,
meniul în cadrul acestor genuri de ceremonii era mult mai variat decât
cel obişnuit. Printre bucatele care ţin de atmosfera de sărbătoare evidenţiem:
preparatele din caviar, fileurile din viţel sau curcan, şniţelul, pui şi muşchi la
frigare sau cu ciuperci, salate variate din conopidă, sarmalele cu mămăligă.
Acestei diversităţi alimentare îi succede o varietate a deserturilor, ca sufleurile
de mere, coşuleţele cu fructe, tartele, parfait de ciocolată, dar şi băuturi ca
şampania, vinurile albe şi roşii seci sau demi-dulci 512 .
Un exemplu în acest sens este masa de festivitate organizată cu prilejul
înfăptuirii Unirii Basarabiei cu România din anul 1918. Despre hotărârea din
27 martie 1918 ziarul „Timpul” scria: „Şedinţa a fost emoţionantă, un adevărat
act istoric... Pe străzi staţiona o lume imensă. Catedrala era ticsită. Serviciul
divin a fost oficiat la opt ore de Arhimandritul Gurie. Astă seară mare banchet
de 160 de tacâmuri...” 513 .
In pofida celor menţionate, nu toţi locuitorii oraşului Chişinău îşi permiteau
luxul de a servi bucatele prezentate anterior. Chiar şi atunci când ne
referim la mesele de sărbătoare, cum ar fi cele de botez, de nuntă sau de
înmormântare, o bună parte din bucatele preparate cu aceste ocazii rămân
tradiţionale. Descriind rânduielile şi obiceiurile din Chişinău, Gh. Madan
menţionează următoarele: „Masa de botez şi la bogat, şi la sărac este aceeaşi;
ea constă din 5-6 feluri de mâncare: răcituri din carne de pasăre şi de porc,
sarmale grase, orezoase, iahnie de pasăre sau de porc cu ceapă multă, unde
puteau fi puse stafide sau smochine, plăcintă cu brânză sau macaroane cu
brânză ori fidea cu zahăr, precum şi pilaf cu bucăţi de friptură de pasăre sau
de porc de asupra... ” 514 .
Autorul constată, că şi la masa de nuntă se servesc, în linii mari, cam
aceleaşi bucate: „Masa de nuntă începe cu câte trei rânduri de pahare de
rachiu de fiecare mesean, ... după care se servesc: răcituri din porc şi din
pasăre, sarmale, iahnie de porc şi de pasăre cu praz sau ceapă, învârtită sau
plăcintă cu brânză sau fidea, pilaf din orez cu bucăţele de carne de asupra...
La urmă, în dar se dă o găină friptă naşilor...” 515 .
512 I. Scurtu, Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică, Bucureşti, 2001, p. 201.
513 I. Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei cu România – relatări şi atitudini din presa de la Iaşi (1918) //
Destin românesc, nr. 2, 1999, p. 30.
514 Gh. Madan, Văzute şi trăite: Evocări, schiţe, povestiri, Chişinău, 1989, p. 208.
515 Ibidem, p. 243.