LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
derentul că informaţiile pe care le conţin (scrisori, mărturii, acte personale,
etc.) oferă o viziune mai amplă despre Basarabia în ansamblu, completând, în
cazul nostru, informaţiile ce vizează viaţa cotidiană a capitalei.
Studiile menţionate, chiar dacă nu fac referinţă directă la problematica
abordată în paginile lucrării noastre, conţin informaţii preţioase ce completează
tabloul general al modului de viaţă şi de gândure al locuitorilor oraşului
Chişinău la începutul secolului al XX-lea. O serie de studii, care abordează
aceeaşi problemă, cea a personalităţilor, se încadrează în arealul geografic
cercetat, deoarece acestea, fie şi-au desfăşurat activitatea în capitala Basarabiei,
fie prin realizările lor, sunt legate direct de oraşul Chişinău, contribuind
la transformarea capitalei provinciei într-un centru urban modern 74 .
Scrierile dedicate în mod special oraşului Chişinău sunt relativ puţine la număr.
Încă P. Cruşevan, referindu-se la Chişinăul actual perioadei sale (începutul
secolului al XX-lea), remarca faptul că acesta trece prin transformări însemnate:
se extinde din punct de vedere teritorial şi îşi schimbă aspectul estetic:
apar noi clădiri şi instituţii publice, sunt construite străzile mai largi, altele
sunt pavate, se intensifică viaţa internă a oraşului, schimbări determinante,
care fac din acesta unul dintre centrele reprezentative ale Imperiului Rus 75 .
(1886-1982). Contribuţii la întregirea unui portret // Destin românesc, nr. 4, 1997, p. 71-79;
M. Iacobescu, Oameni de seamă dintre Prut şi Nistru: Vasile Stroescu (1845-1926) // Destin
românesc, nr. 3-4, 1998, p. 27-33; E. Istrati, Ion Pelivan – un model de slujire a idealului naţional
românesc // Destin românesc, nr. 4, 1995, p. 45-53; E. Istrati, Iustin Frăţiman – un promotor
al culturii româneşti din Basarabia // Destin românesc, nr. 1, Chişinău, 1996, p. 84-90; E.
Istrati, Ion Nistor (1876-1962) // Destin românesc, nr. 1, 1997, p. 77; Gh. Negru, O scrisoare
inedită a lui A. Mateevici către I. Pelivan // Destin românesc, nr. 4, 1999, p. 93-96; Gh.
Palade, Alexandru Boldur – istoric credincios al Basarabiei // Cugetul, nr. 1, 1991; D. Poştarencu,
Emanuil Gavriliţă: 90 de ani de la moarte (Contribuţii biografice) // Destin românesc, nr.
1, 2000, p. 49-55; C. I. Stan, Activitatea lui Vasile Harea în sprijinul înfăptuirii Unirii Basarabiei
cu România // Destin românesc, nr. 1, 1999, p. 15-27; C. I. Stan, V. Stroiescu – sursa financiară
pentru românii din Transilvania (1910-1914) // Destin românesc, nr. 1, 2000, p. 55-63.
74 R. Arabagiu, O figură marcantă a muzicii noastre: compozitorul Gavriil Musicescu (1847-1903)
// Glasul naţiunii, nr. 15, 1994; G. Ceaicovschi-Mereşanu, Anastasia Dicescu // Făclia,
18 martie, 1994; I. Colesnic, Vladimir Cristi: Omul care a salvat Basarabia de a fi o gubernie
a Ucrainei // Capitala magazin, nr. 12, Chişinău, 2001, p. 8-9; I. Colesnic, C. Stamati-
Ciurea: vânător, scriitor, duelant, arhitect, botanist, pictor şi soţ supus // Capitala magazin, nr. 13,
Chişinău, 2001, p. 22-23; I. Colesnic, Inima lui Grigore Cazacliu // Capitala magazin, nr. 15,
Chişinău, 2002, p. 16-17; I. Colesnic, Gherman Pântea. Primar de Chişinău şi primar de Odessa
// Capitala magazin, nr. 28, Chişinău, 2003, p. 17-19; N. Dicusar, G. Enescu în slujba
muzicii // Cugetul, nr. 4, 2004, p. 53-57; E. Gavriliuk, Arhitectul Alexei Şciusev // Curierul
de seară, 8 octombrie, 1994; L. Năstase, Arhitectul A.I.Bernardazzi (Pagini de biografie şi
creaţie) // Destin românesc, nr. 1, 1998, p. 98-105.
75 Бессарабия: географический, исторический, статический, экономический, литературный сборник
(Под ред. П. Крушевана), Москва, 1903, p. 413-430.
37