LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

30
Lucia Sava
centrul preocupărilor istoriei cotidianului se află „oamenii mici”. Aceste studii
abordează munca lor şi timpul lor liber. Ele sunt consacrate manierelor lor de
a locui sau de a trăi fără adăpost, de a se îmbrăca sau de a rămâne dezbrăcaţi,
de a mânca sau de a fi flămânzi. Istoricul se interesează despre dragoste şi
ură, despre certuri şi înţelegeri, despre amintiri, angoase şi speranţe de viitor.
Prin intermediul istoriei cotidianului atenţia nu este îndreptată doar asupra
faptelor, asupra „celor mari”, adică asupra celor care deţin puterea laică sau
religioasă. Mult mai importantă este viaţa şi supravieţuirea celor fără nume în
istorie, a grijilor lor cotidiene, cât şi a degajărilor ocazionale 50 .
În studiile despre muncile cotidiene şi despre sărbători, care se referă atât
la bărbaţi, cât şi la femei, la copii şi la bătrâni, aceştia intervin în calitate de
actori. Însă, această perspectivă focalizează în egală măsură atenţia asupra
victimelor şi a suferinţelor acestora.
Studiile despre cotidian demonstrează modul în care majoritatea germanilor
de categorie medie, în tendinţa lor de a se retrage, s-au cramponat de puterea
nazistă. Cei care au plătit facturile sunt „alţii”, sunt cei numiţi „sub-oameni”
(„sous-hommes”), străinii comunităţii, muncitorii străini. Dar cercetarea istoriei
cotidianului vizează, de asemenea, explorarea feţei interne a accederii şi instalării
la putere a naţional-socialiştilor: diferenţa dintre dominanţi şi dominaţi,
care contribuie adesea la disculpare.
Astfel, ascensiunea unui discurs comun al istoricilor şi sociologilor, al
arheologilor şi al antropologilor coincide cu declinul unui discurs comun
pentru ştiinţele sociale şi disciplinele umaniste, precum şi în cadrul fiecărei
discipline. Chiar şi în cadrul unei subdiscipline cum este istoria socială există
tendinţe de divizare, o parte a istoricilor fiind preocupaţi de marile curente,
iar cealaltă – de studiile de caz la scară mică. Această separare este vizibilă, în
special, în Germania, unde cele două grupări, una – a aşa-numiţilor „istorici
ai societăţii”, şi cealaltă – a cercetătorilor „micro-istoriei”, se află în conflict 51 .
Majoritatea istoricilor menţionaţi abordează în operele lor aspecte ale vieţii
cotidiene în strânsă corelaţie cu cele ale mentalităţii, făcând referinţă la perioada
Evului Mediu sau la începutul epocii moderne. În pofida segmentului
cronologic îndepărtat de cel al epocii pe care ne-am propus s-o studiem în
lucrarea noastră, vom ţine cont nu atât de acest element cronologic, suficient
de important în tratarea unor probleme istorice, cât de problematica operelor
şi de metodologia prezentării conţinuturilor acestora.
Problematica cotidianului, alături de cea a mentalităţilor, constituie în ulti-
50 Ibidem, p. 1.
51 Ibidem, p. 31.