LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

196
Lucia Sava
cilor în anul 1912 652 . Conform datelor prezentate în raport, au parvenit 469
cereri (400 orale şi 69 scrise), dintre care au fost satisfăcute 420, acordând
ajutor în asigurarea cu produse în sumă de 283 ruble 94 copeici, închirierea
spaţiului locativ – 63 ruble, cumpărarea îmbrăcămintei – 18 ruble, indemnizaţii
de studii – 2 ruble, şi altele. De asemenea, au fost oferite 437 puduri
de cărbune şi 273 puduri de lemne şi în timpul sărbătorilor de Paşti au fost
asigurate 131 porţii alimentare pentru persoanele sărace ale oraşului.
De asemenea, în mai multe articole din presa timpului găsim o serie de
remedii pentru curăţarea sufletului şi a corpului de păcate, şi eliberarea spirituală,
cum ar fi, de exemplu, postul, despre care se specifică: „Postul cel
adevărat este înstrăinarea de răutăţi, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de
clevetire, de minciună şi de jurământul mincinos...” 653 .
Dacă ar fi să analizăm principiile şi valorile morale care guvernau modul de
viaţă şi mentalitatea locuitorilor oraşului Chişinău în perioada de la începutul
secolului al XX-lea, acestea sunt evidenţiate în mai multe schiţe şi articole ale
presei periodice ale timpului. Potrivit unui articol, „sănătatea este darul cel
mai preţios, dat omului de Dumnezeu odată cu viaţa, ca să-l păstreze şi să-l
înmulţească odată cu viaţa...” 654 . În acelaşi articol, autorul evidenţiază vrăjmaşii
ei, care sunt următorii: „Murdăria, ea aduce toate bolile; aerul stricat,
închis: întunericul şi umezeala; frigul; lenea; osteneala; lăcomia; gogoleala,
frica; hrana proastă şi neîndestulătoare; beţia. Grozavi sunt dinţii acestui
vrăjmaş care rod încet-încet din sănătate, afară că te fac să-ţi risipeşti averea şi
să aduci în casă sărăcia; neînfrânarea poftelor trupeşti, care-l scurg de puteri
şi aduc boalele; răutatea cu toate surorile ei, mânia, pizma, ura, răzbunarea,
care-l aţâţă pe om să-şi verse veninul în altul. Însă până a-l turna în altul, se
înveninează singur. Oastea întreagă a bolilor care abia aşteaptă ca vrăjmaşii
enumeraţi să le facă loc şi să sară asupra sănătăţii şi s-o dea jos. Mai presus
de toate – împăratul lor, întunericul minţii, neştiinţa.” 655 . Remarcăm faptul
că autorul consideră drept cauze primare ale deteriorării sănătăţii fizice şi
morale ale omului condiţiile externe ale organismului, cum ar fi murdăria,
aerul închis, întunericul, umezeala etc., ca mai apoi să descopere o serie de
factori de natură umană, care împiedică dezvoltarea armonioasă a individului,
ca: lăcomia, lenea, frica, beţia, neînfrânarea poftelor trupeşti, etc. Însă cauza
tuturor relelor este lipsa de cunoştinţe, precum şi absenţa dorinţei de a vrea
652 Отчет по 2-3 уч. Городского Попечительства о бедных за 1912 год // Ведомости Кишиневской
Городской Думы, Nr. 78, ноябрь 1913.
653 Diacon Z. Smochină, Despre post // Luminătorul, anul LVII, nr. 7, 1 martie 1924, p. 15-18.
654 P.H. Cuvânt despre sănătate // Foia plugarului, an. III, nr. 2, februarie 1923, p. 97-100.
655 Ibidem, p. 98.