LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
137
mată temeinic în presa periodică a timpului 438 , a avea un costum înseamnă
a te conforma obişnuinţelor societăţii în care trăieşti. Totodată, dorinţa de a
seduce, inerentă atât femeilor, cât şi bărbaţilor, a constituit unul dintre principalele
motive ale transformărilor vestimentaţiei, precum şi ale tendinţelor de
modă remarcate la locuitorii capitalei basarabene.
Îmbrăcămintea chişinăuenilor varia în funcţie de situaţia materială, de
mentalitatea individului sau a colectivităţii din care făcea parte şi unde acesta
îşi desfăşura activitatea zilnică. Dacă pentru unii indivizi îmbrăcămintea avea
rolul de a răspunde unor necesităţi fizice, pentru alţii ea reprezenta un simbol
al bogăţiei şi al modernităţii.
Din punct de vedere etnic şi social, este evident că comportamentul oamenilor
epocii respective este strâns legat de costum, de portul şi de obişnuinţele
acestora. Pe de altă parte, veşmintele se impun şi dintr-o voinţă de diferenţiere,
de evidenţiere a ierarhiei clasei sociale, dar şi a individualităţii umane.
Cercetătorii aspectelor vestimentare ale perioadei remarcă faptul că la
începutul secolului al XX-lea costumele tradiţionale sunt abandonate în viaţa
cotidiană, fiind înlocuite cu haine europene, ce poartă amprentele spiritului
pe care le-au împrumutat.
De altfel, în perioada evidenţiată, la Paris au fost înfiinţate numeroase case
de modă conduse de femei, doar niciuna nu a reuşit să-şi impună marca.
Moda propusă în revistele de specialitate şi costumele păstrate demonstrează
un caracter de moderaţie şi de conservatorism burghez, deoarece elementul
poetic care adaugă hainelor o notă de iraţional lipseşte acestor modele 439 .
Devenită instrument al seducţiei şi al confortului, vestimentaţia locuitorilor
oraşului Chişinău a variat la începutul secolului al XX-lea, aflându-se în
permanenţă sub influenţa elementelor modei franceze, engleze sau ruse 440 .
Evidenţierea unor aspecte ale vestimentaţiei europene în perioada dată ne-ar
permite prezentarea adecvată şi înţelegerea particularităţilor de evoluţie ale
îmbrăcămintei, a tendinţelor şi a gusturilor vestimentare ale locuitorilor
oraşului Chişinău.
În plan european, Parisul era considerat centrul principal de inovaţii şi
realizări privind tehnicile şi tendinţele vestimentare. Conform unor opinii,
în capitala franceză exista o clientelă formată nu numai din femei de la curte,
ci şi din femei aparţinând marii burghezii, precum şi din vizitatoare străine.
Acestora li se adaugă americancele, care, dornice de a fi în ritm cu moda şi
438 Este vorba de o serie de ziare şi reviste ale perioadei, printre care evidenţiem: Бессарабец,
1897-1903, 1910-1911, 1914; Бессарабская жизнь, 1904-1917; Друг, 1905-1914.
439 A. Nanu, Artă, stil, costum, p. 81.
440 C. Caragea, Istoria vestimentaţiei europene, p. 142.