LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

112
Lucia Sava
croitori de îmbrăcăminte feminină şi masculină, cizmari, lemnari, sobari,
constructori, fierari, măcelari, brutari, blănari ş.a. (imaginile 11-18) În oraşele
basarabene (inclusiv în Chişinău) aproximativ jumătate dintre meşteşugari
coseau îmbrăcăminte doar 10% coseau încălţăminte, în timp ce la sate situaţia
era exact inversă 345 .
Cea mai mare parte a acestora îşi asigurau existenţa pe seama activităţilor
comerciale şi meşteşugăreşti. Conform opiniei istoricului V. Jukov, micii
întreprinzători pot fi divizaţi, din punctul de vedere al legăturii lor cu piaţa,
în trei categorii. Din prima categorie făceau parte majoritatea meşteşugarilor
(croitori, cizmari, morari, pielari, brutari, măcelari, etc.), activitatea cărora era
cel mai mult legată de piaţă din considerentul că anume aici aceştia îşi realizau
mărfurile. În categoria a doua intrau meşteşugarii care lucrau la comandă
(pietrari, constructori, tencuitori, tinichigii, etc.). Mai puţin numeroasă era
a treia categorie, unde intrau meşteşugarii care deserveau un cerc restrâns
de utilizatori, activând, de asemenea, la comandă (strungari, gravori, pictori,
giuvaergii, pictori de icoane).
Comerţul constituia una dintre ramurile prioritare ale economiei oraşului.
Astfel, în anul 1900, comerţul intern în Chişinău se echivala cu suma de 24
milioane 701 mii ruble 346 .
Revenind la datele prezentate de Recensământul de la 1897 privind repartizarea
populaţiei după domeniul ocupaţiilor, remarcăm că aproximativ
23,8% din numărul total al populaţiei înregistrate în oraş era antrenată în
activităţi comerciale (tabelul 19) 347 . Dintre aceştia, cei mai mulţi se ocupau
cu comercializarea produselor de uz casnic (7,44%) şi cu vinderea ţesăturilor
(3,09%). În acelaşi timp, erau dezvoltate: comerţul de cereale (1,9%), de
materiale şi articole de construcţii (1,0%), precum şi comerţul general, care
includea produse şi mărfuri cu caracter variat (1,22%). O parte considerabilă
a veniturilor rezulta din comercializarea băuturilor spirtoase (1,86%), precum
şi din comercializarea produselor prin intermediul hotelurilor, motelurilor şi
a diferitor cluburi de agrement (1,39%) 348 .
Conform mărturiilor istoricului Nicolae Iorga, „negustorii sunt mai ales
evrei şi greci, în al doilea rând bulgari, ruşi. Evreii nu sunt nicăieri mai părăsiţi
în voia murdăriei şi întunecimii... Grecii care în 1812 au fost mai bucu-
345 В. И. Жуков, Города Бессарабии (1861-1900 г.г.), Кишинев, 1975, c. 67.
346 Ibidem, p. 54.
347 Первая всеобщая перепись населения Российской империи, 1897 г. III. Бессарабская губерния,
Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел, 1905,
c. 152-153.
348 Ibidem, p. 152-153.