LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

16
INTRODUCERE
Lucia Sava
1. Ce este cotidianul? Constituind locul prin excelenţă al gândirii politice
şi al gândirii existenţei, „cotidianul” este – în sensul direct al acestui
cuvânt – ceea ce, imperceptibil, ne face să percepem totul, ceea ce ne modelează
privirea şi auzul fără să-i acordăm atenţie, deoarece include tot ceea se
întâmplă zilnic, de fiecare zi; tot ceea ce este comun, uzual, de toate zilele.
Lumea în care poate să se ivească o problematică a „cotidianului” este lumea
în care se retrage, chiar dispare organizarea simbolică guvernată de un anumit
număr de figuri sau de instanţe depăşind, dominând şi supraveghind scena
existenţei obişnuite 1 .
Pentru a reliefa complexitatea conţinutului vieţii cotidiene, dar şi pentru a
înlătura unele confuzii privind modalităţile de interpretare a ei din punct de
vedere ştiinţific, am considerat a fi necesară evidenţierea unor abordări ale
cotidianului din perspectiva disciplinelor socioumanistice înrudite cu istoria.
Explicaţii ale „cotidianului” sunt de natură istorică, sociologică, psihanalitică,
antropologică, filosofică etc., însă fiecare dintre aceste ştiinţe umane sau
sociale îşi au diferenţa specifică în metoda şi finalitatea decupării lumii vieţii
de zi cu zi, în parcelarea raţională a realităţii ca atare şi în interpretarea acesteia
din diferite unghiuri de vedere.
Din punct de vedere sociologic, de exemplu, Norbert Elias apreciază că
definiţia cotidianului depinde, în mare măsură, de ceea ce nu este el; adică,
putem afla mai multe despre el din ceea ce nu este şi din însuşirile pe care
le capătă opusul său decât din ceea ce ar trebui să fie „el însuşi” 2 . Din acest
punct de vedere, viaţa cotidiană este o noţiune relativă, variabilă: definiţia ei
depinde întotdeauna de cea a corespondentului său, care de fiecare dată poate
fi altul, în funcţie de finalitatea procesului de definire şi de criteriul clasificării.
Astfel, acesteia i se opune, din punct de vedere temporal, ziua de sărbătoare,
de concediu sau de vacanţă, în acest sens, ea desemnează activitatea noastră
de toate zilele; dacă opusul ei este viaţa burgheză, de lux, atunci prin viaţă cotidiană
înţelegem modul de a fi al muncitorului sau al ţăranului, prins în rutina
programului său zilnic; din punct de vedere politic, vieţii cotidiene i se opune
viaţa conducătorilor (regi, prinţi, preşedinţi, miniştri ş.a.).
Concepută din alt punct de vedere, viaţa cotidiană desemnează domeniul
de experienţă al vieţii de toate zilele, având ca termen corelativ „marile
evenimente” ce populează istoria, ce creează şi constituie istoria. Din această
perspectivă, cotidianul poate fi interpretat ca „antiistorie” prin excelenţă,
1 C. Mihali, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului, Cluj-Napoca, 2001, p. 7-8.
2 Ibidem, p. 20.