LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

118
Lucia Sava
4-6 mii ruble), capitalul activ al acestei bănci este în continuă creştere (de la 2
900 ruble în anii 1902-1904), fiind dublat în anul 1910 (până la 6 051 ruble) şi
aproape triplat în anul 1914 (14 528 ruble) 370 . Creşterea rapidă a capitalului activ
ne determină să credem că în această perioadă activităţile comercial-bancare
realizate de Banca Statului (ca şi celelalte bănci comerciale existente în Chişinău)
înregistrează un avânt, care va determina evoluţia veniturilor oraşului. Dezvoltarea
ritmică a activităţilor bancare poate fi urmărită şi din raportul dintre pierderi
şi profit, raport care constituie, de fapt, venitul net obţinut. Vom lua drept
exemplu aceeaşi bancă şi vom observa evoluţia veniturilor şi cea a pierderilor
obţinute timp de zece ani (1904-1914)(acelaşi tabel) 371 .
Astfel, venitul net al Băncii Statului pe parcursul a zece ani de activitate a
crescut de la 37 mii de ruble la 668 mii de ruble, ceea ce constituie de 18 ori mai
mult decât în anul 1904. Banca menţionată acumulează cele mai mari venituri
în perioada anilor 1913-1914, în ajunul Primului Război Mondial. Această
situaţie se explică prin avântul pe care îl iau activităţile financiar-bancare, prin
îmbunătăţirea relaţiilor comerciale, factorii economici fiind determinanţi în
schimbarea ritmului şi a modului de viaţă al locuitorilor oraşului Chişinău.
Pe lângă Banca de Stat a Basarabiei, Banca Urbană, activa Banca agrară de stat a
nobilimii, transferată la Chişinău de la Odessa la 1 ianuarie 1911. Aceasta avea
drept scop menţinerea proprietăţii agrare a nobililor ereditari, prin mijlocul
eliberării lor, în numerar, a împrumuturilor contra gajului pământurilor ce le
aparţineau, ce se făceau pe termen de până la 66,5 ani. După promulgarea legii
din 1906, împrumuturi nu se mai făceau în numerar, ci prin obligaţiuni ale
băncii, de 4,5 şi 5% din valoarea lor nominală. La 1 ianuarie 1915 în Basarabia
au fost ipotecate 728 moşii, ceea ce însemna 454530 desetine în valoare de 98
milioane de ruble, s-au acordat împrumuturi de 56 milioane ruble.
O altă instituţie de acelaşi gen, Banca ţărănească, stabilită din 15 mai 1910
la Chişinău, avea scopul de a înlesni împrumuturi ţărănimii în condiţii avantajoase
pentru a-şi cumpăra pământuri prin buna învoială de la vânzători.
Aceeaşi lege din 1906 permitea eliberarea de împrumuturi prin titluri de 5%
certificate la preţul lor nominal. La 1 ianuarie 1907, la dispoziţia băncii erau
terenuri cu o valoare de 2 685 675 ruble, iar la 1 ianuarie 1918 în rezerva
băncii se aflau 104 681 desetine de pământ. În afară de cumpărarea pământului,
pe care banca o făcea pe cont propriu, ea mai elibera împrumuturi ţăranilor
pentru cumpărarea pământurilor de la proprietari particulari 372 .
370 Ibidem, p. 21.
371 Ibidem, p. 21.
372 Luminătorul. Jurnal Bisericesc, 1909-1918, p. 34.