LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

86
Lucia Sava
Odată cu confirmarea în calitate de arhitect principal al oraşului a lui
Alexandru Bernardazzi, Chişinăul se transformă într-un adevărat centru
urban. Apar primele edificii de proporţii cu aspect modern: blocuri de locuit,
instituţii publice. Se pavează străzile şi pieţele principale, se amenajează
parcurile şi scuarele, pe arterele centrale se instalează felinare cu gaz lampant.
Sub conducerea sa a fost rezolvată parţial problema aprovizionării oraşului
cu apă. Din iniţiativa sa a fost construit Turnul de Apă de la intersecţia străzilor
A. Mateevici şi G. Bănulescu-Bodoni (1892). Arhitectul s-a ocupat şi de
reconstrucţia unor clădiri. El a proiectat Grilajul parcului Grădina Publică
după schiţele sale la Odessa, după care acesta a fost adus şi donat chişinăuenilor.
Concomitent, în parc au fost amenajate grote pitoreşti, havuzuri, instalate
bănci etc.
În calitatea sa de preşedinte al secţiei de arhitectură, A. Bernardazzi a fost
preocupat de diverse probleme, cum ar fi, cauzele şi metodele de combatere
a frigului în case. Referindu-se la sarcinile arhitectului, el menţiona: „Acolo unde
domină lăcomia nu poate fi creat nimic de admiraţie. Persoana care e animată
doar de setea de bogăţie nu-şi va iubi arta niciodată şi nu va fi în stare a înţelege
frumosul şi a crea ceva ce ar merita gloria şi recunoştinţa oamenilor.” 252
Conform afirmaţiilor cercetătoarei L. Năstase, în perioada aflării sale în
funcţia de arhitect principal al oraşului Chişinău, A. Bernardazzi a dat dovadă
de o voinţă de fier în ceea ce priveşte ritmul şi modalităţile de reconstrucţie
a oraşului 253 . El cerea executarea întocmai a hotărârii Dumei locale, şi nu
permitea nici o lucrare fără să fi fost aprobat în prealabil proiectul acesteia.
De asemenea, arhitectul stabilea termenii de desfăşurare a lucrărilor de
şantier: nu mai mult de doi ani. A susţinut construcţia gimnaziului „Dadiani”,
şcolii reale, a gimnaziului de fete, a seminarului nr. 1 de băieţi. S-a ocupat de
pavarea străzilor (Balş şi Gubernială) şi a trotuarelor. Dintre lucrările cele
mai importante sunt: case ale unor moşieri la Chişinău – Râşcanu-Derojinski,
Donici, Casso, Teodosie; monumentul funerar al lui Markov de la Cimitirul
armenesc, paraclisul de pe lângă biserica armenească, complexul spitalului de
la Costiujeni ş. a. Una dintre clădirile construite de arhitect este cea a fostului
gimnaziu de fete (1900), care a aparţinut principesei Dadiani. În această
lucrare autorul a preluat tradiţiile renaşterii italiene (ferestre în stil veneţian,
cornişă cu numeroase detalii arhitecturale, în interior – un hol larg, spaţios,
cu coloane monumentale), folosind pe larg materialul local, cărămida roşie şi
252 L. Năstase, Arhitectul A.I.Bernardazzi (Pagini de biografie şi creaţie) // Destin românesc, nr. 1,
1998, p. 98-105.
253 Ibidem, p. 99.