LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
Imperiul Rus, plasându-se pe locul al paisprezecelea, din punctul de vedere al
numărului populaţiei, în cadrul imperiului 84 . Lucrarea autorului analizează şi
o serie de aspecte particulare ale organizării vieţii urbane, cum ar fi: preţurile
pentru ziua de muncă, coraportul dintre veniturile şi cheltuielile orăşenilor,
coşul minim de consum pe cap de locuitor etc., aspecte care ne-au permis să
urmărim mai detaliat nivelul şi condiţiile de trai ale chişinăuenilor.
În aceeaşi perspectivă de cercetare este lucrarea lui N. Babilunga 85 . Autorul
se referă la dezvoltarea industrială a Basarabiei (şi nemijlocit a Chişinăului)
la începutul secolului trecut. Prin lucrarea sa sunt completate cercetările lui
V. Jukov; autorul insistă asupra condiţiilor dificile de muncă şi de trai ale
muncitorilor şi meşteşugarilor, punând în discuţie coraportul dintre salarii
şi preţuri, ca urmare a cărora am putut stabili regimul alimentar şi nivelul de
viaţă al populaţiei Chişinăului, în dependenţă de categoria socială, cât şi de
ocupaţia permanentă exercitată.
Din aceeaşi perioadă, a anilor ’70-’80 ai secolului trecut, datează lucrările lui
V. Zelenciuc 86 . Acestea includ mai multe date despre vestimentaţia orăşenilor
din secolul al XX-lea, autorul insistând cu precădere asupra portului popular,
cât şi a costumului scenic moldovenesc. Totuşi, datele şi argumentele recente
aduse de cercetătoarele M. Bâtcă 87 şi I. Paliţ-Palade 88 referitoare la elementele
de vestimentaţie şi tendinţele de modă de la începutul secolului al XX-lea
sunt convingătoare asupra faptului că costumul popular bărbătesc şi femeiesc
dispăruse din arealul geografic al Chişinăului încă la mijlocul secolului al
XIX-lea; unele elemente ale acestuia se purtau de sărbători doar la periferii.
Informaţii utile despre aspectul arhitectonic al oraşului Chişinău – de la
străzi, parcuri până la instituţii publice şi locuinţe private, fiecare cu specificul
84 В. И. Жуков, Города Бессарабии (1861-1900 г.г.), Кишинев, 1975.
85 Н. В. Бабилунга, Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. Очерк
капиталистической эволюции, Кишинев, 1985.
86 V. Zelenciuc, Costumul scenic moldovenesc, Chişinău, 1988; V. Zelenciuc, N. Kalaşnikova,
Vestimentaţia populaţiei orăşeneşti din Moldova (secolele XV-XIX), Chişinău, 1992.
87 M. Bâtcă este autoarea mai multor studii şi lucrări dedicate, îndeosebi, costumului popular
din Basarabia. Menţionăm câteva dintre acestea: Funcţia ceremonială a costumului // Datini,
nr. 3-4, Bucureşti, 1994, p. 18-20; M. Bâtcă, Podoabe şi bijuterii populare româneşti // Datini,
nr. 2, Bucureşti, 1995, p. 24-25; Marca identitară a costumului popular // Datini, nr. 4, Bucureşti,
1998, p. 20-21; Costumul popular femeiesc din Basarabia // Curierul românesc, nr. 5,
Bucureşti, 2000, p. 8-9; Costumul popular bărbătesc din Basarabia // Curierul românesc, nr. 5,
Bucureşti, 2000, p. 9-10; Tipologia acoperitorilor poalelor cămăşii femeieşti în spaţiul cuprins între
Prut şi Nistru // Revista de Etnografie şi Folclor, nr. 1, Bucureşti, 2000, p. 39-54.
88 I. Paliţ-Palade, Portul popular din Republica Moldova, Chişinău, 2003.
39