LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
socială. De asemenea, schimbările de comportament în societate au şi o relevanţă
demografică, deoarece acestea includ unele elemente particulare, cum
ar fi nupţialitatea, care îşi revendică dreptul asupra reproducerii (a naşterilor
sau a deceselor, legate de avorturi), regimul alimentar, de care depinde sănătatea
indivizilor, mobilitatea şi migrările, care influenţează geografia unei zone
alese pentru stabilire, precum şi dimensiunile numerice ale acesteia 188 .
1.1.4. Mentalitate şi identitate naţională
Naţionalismul ca doctrină politică legitimată şi conceptul de identitate
etnică ca unul dintre elementele constitutive ale acesteia apar ca rezultat al
Revoluţiei Franceze şi coincid cu perioada în care Basarabia este detaşată de
la Principatul Moldovei de către Rusia Ţaristă189 . Astfel, Basarabia era izolată
de restul Europei chiar în perioada când ideea naţională, a identităţii etnice şi
a mândriei de a aparţine la o comunitate cu aceeaşi limbă, cultură, tradiţii şi
dreptul fiecărei colectivităţi de acest fel de a crea un stat propriu câştiga din ce
în ce mai mult teren în Europa. Această situaţie a determinat, în esenţă, apariţia
cu întârziere a conştiinţei naţionale la românii basarabeni, în sensul de conştiinţă
politică190 . Au existat, de asemenea, alţi factori, care, potrivit concepţiei
istoricului I. Caşu, au contribuit la fenomenul menţionat: rata redusă de urbanizare
a populaţiei locale191 , analfabetismul în masă, lipsa unei limbi standard
de comunicare, lipsa presei în limba română, elemente considerate de unii
autori indispensabile pentru apariţia unei „comunităţi imaginate” precum este
naţiunea192 . Pe de altă parte, un factor care de obicei a declanşat procese de
diferenţiere etnică în alte regiuni – colonizarea cu elemente străine – a avut un
impact redus asupra basarabenilor. Spre deosebire de alte provincii româneşti
188 M. L. Bacci, Populaţia în istoria Europei, Bucureşti, 2003, p. 11.
189 Un studiu interesant despre particularităţile identităţii naţionale a basarabenilor în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea au realizat istoricii I. Şarov şi A. Cuşco: Identitatea naţională
a basarabenilor în istoriografia rusă din secolul XIX //Basarabia: dilemele identităţii, Iaşi, 2002.
Autorii îl citează pe A. Pippidi (Identitate etnoculturală în spaţiul românesc. Probleme de metodă...
volum îngrijit de Al. Zub, Iaşi, 1996, p 56-79), care identifica mai mulţi factori în definirea
identităţii, printre care: 1) numele naţional propriu; 2) limba naţională; 3) comunitatea de
religie; 4) apariţia unei istoriografii naţionale; 5) unitatea politică, implicit existenţa unui
stat naţional/etnic propriu; 6) o identitate culturală bine definită şi dezvoltată. Totodată,
referindu-se la situaţia din Basarabia, istoricii menţionaţi consideră că dacă primii trei
factori sunt caracteristici locuitorilor autohtoni ai acestei provincii, despre ultimii trei
factori nu poate fi vorba în condiţiile Basarabiei de atunci.
190 I. Caşu, “Politica naţională” în Moldova Sovietică (1944-1989), Chişinău, 2000, p. 118.
191 Şt. Ciobanu, Basarabia: populaţia, istoria, cultura, Chişinău, 1992, p. 25.
192 I. Caşu, Op. cit., p. 118.
69