Ghid de evaluare a sistemului de control intern - Curtea de Conturi

Libertate/independență față de șeful departamentului de audit în stabilirea planului de audit;
Salarizare în conformitate cu responsabilitățile și importanța muncii auditorului intern;
Implicarea și participarea șefului departamentului de audit la recrutarea auditorilor interni.
7.4 De asemenea, Standardele IIA solicită și procedurile principale obligă, ca activitatea de audit
intern să fie independentă, iar auditorii interni să fie obiectivi atunci când îşi desfăşoară activitatea.
Pentru a atinge gradul de independenţă necesar îndeplinirii responsabilităţilor activității de audit
intern în mod eficient, şeful departamentului de audit are acces direct şi nerestricţionat la cei
responsabili cu guvernanța. Independenţa este îndeplinită prin intermediul statutului organizaţional şi
al obiectivităţii (IPPF-Cadrul privind Practicile Profesionale Internaționale -1100-1130 Independență
și obiectivitate).
7.5 Conform Standardelor Institutului Auditorilor Interni IIA, șeful departamentului de audit trebuie
să raporteze la un nivel din cadrul organizaţiei care permite activității de audit intern să îndeplinească
propriile responsabilităţi. Acesta trebuie să confirme celor responsabili cu guvernanța, cel puţin
anual, independenţa organizaţională a activităţii de audit intern. În conformitate cu Practicile
Consultative 1111-1, șeful departamentului de audit trebuie să comunice și să interacționeze direct cu
conducerea. Comunicarea directă are loc atunci cand șeful departamentului de audit intern participă
cu regularitate la întâlnirile conducerii referitoare la responsabilitățile în activitatea de audit,
raportare financiară și control. O astfel de comunicare și interacțiune apar de asemenea atunci când
șeful departamentului de audit are întâlniri cu conducerea cel puțin o dată pe an. Activitatea de audit
intern trebuie să fie liberă de orice amestec atunci când se stabileşte întinderea auditului intern,
derularea activităţii şi comunicarea rezultatelor.
8. PREOCUPĂRI REFERITOARE LA INDEPENDENŢĂ ŞI OBIECTIVITATE
8.1 Auditorii interni ocupă o poziţie unică în cadrul organizației. Ei sunt angajaţi de către organizaţie,
dar în acelaşi tip se aşteaptă ca ei să revizuie modul în care se conduc operaţiunile de către
management. Acest lucru poate creea tensiuni semnificative din moment ce “independenţa”
auditorului intern faţă de management este necesară ca să se poată evalua în mod obiectiv acţiunile
acestuia.
8.2 Datorită cunoștințelor în domeniu și înțelegerii condiților operaționale referitoare la entitatea
auditată, activitatea de audit intern poate adăuga o valoare semnificativă organizației. Totusi, poate
exista o piedică în susţinerea încrederii publice, dacă independența nu este dezvoltată, implementată
şi menţinută. Acest lucru implică stabilirea unor prevederi în vederea asigurării faptului că activitatea
de audit intern este împuternicită să raporteze elemente importante autorităţilor de supraveghere
corespunzătoare, că este sprijinită atât oficial cât şi în practică de către management, şi că deţine
suficiente resurse pentru desfăşurarea eficientă a îndatoririlor.
8.3 Aparenţa sau percepţia unei lipse a independenţei şi obiectivităţii, poate fi la fel de dăunătoare ca
şi situaţia de fapt. În general, dacă auditorii interni sunt mult prea implicați în dezvoltarea sistemelor
de control intern, poate deveni dificil să menţină independenţa atunci când auditează aceste sisteme.
9. CUM SE OBȚIN INDEPENDENȚA ȘI OBIECTIVITATEA
9.1 În mod clar, independenţa este unul din elementele cheie ale unei activităţi eficiente de audit
intern, în sectorul public. Pentru îndeplinirea standardelor de independență și obiectivitate se pot lua
în considerare câteva măsuri. Măsurile recomandate sunt:
9.2 Plasarea corespunzătoare a activității în cadrul organizației și statutul acesteia
9.2.1 Abilitatea îndeplinirii criteriului de independență a activităţii de audit intern este condiţionată
de plasamentul corespunzător și/sau de statutul activităţii de audit intern în cadrul organizaţiei.
9.2.2 Statutul organizaţional al activităţii de audit intern trebuie să fie suficient încât să permită
îndeplinirea propriilor activităţi, aşa cum sunt ele definite în cartă.
Activitatea de audit intern trebuie poziţionată într-o astfel de manieră încât să poată obţine cooperare
de la domeniul auditat, şi să aibă acces liber, nerestricţionat, la toate funcţiile, înregistrările,
proprietăţile şi angajaţii – inclusiv la cei responsabili cu guvernanța.
9.2.3 Acolo unde este posibil, cei responsabili cu guvernanța trebuie să exercite precautie, să
stabilească sau cel puţin să fie consultati pentru numirea, revocarea şi salarizarea conducătorului
146