Ghid de evaluare a sistemului de control intern - Curtea de Conturi

) dacă o va utiliza, atunci va avea în vedere dacă este adecvată scopului
auditului efectuat de SAI ...
SAI-urile sunt singurele răspunzătoare de opiniile exprimate și această responsabilitate nu
este redusă prin faptul că au utilizat activitatea depusă de auditorii interni.”
Tot în cadrul aceluiași document sunt precizate și ”BENEFICIILE COOPERĂRII ȘI ALE
COORDONĂRII:
”O serie de beneficii se pot obţine din activitatea de cooperare şi coordonare, între auditorii
interni şi cei externi, care includ:
Schimb de idei şi cunoştinţe între auditorii interni şi cei externi;
Întărirea abilității de promovare a practicilor bunei guvernanţe şi a răspunderii
guvernamentale și sporirea înțelegerii de către management a importanței controlului intern;
Audit mai eficace bazat pe:
Promovarea unei înţelegeri mai clare a rolurilor şi solicitărilor legate de audit;
Un dialog mai bine informat asupra riscurilor cu care se confruntă organizaţia, care
va conduce către o concentrare mai eficientă a eforturilor de audit şi prin urmare, la
recomandări mai utile;
O mai bună înţelegere de către ambele părți a rezultatelor ce apar din activitatea
reciprocă ce poate avea un impact asupra programelor şi planurilor de activitate
viitoare.
Un audit mai eficient bazat pe:
O mai bună coordonare a activităţii de audit intern şi audit extern ce rezultă dintr-o
planificare coordonată şi comunicarea necesităţilor;
Îmbunătățirea ariei de cuprindere a auditului pentru auditorii interni şi externi.
Evitarea dublării activităţii de audit (economie);
Minimizarea întreruperii desfăşurării auditului efectuat la entitatea auditată;
Îmbunătățirea și maximizarea adecvată a auditului, bazată pe evaluarea riscului şi
identificarea riscurilor semnificative.
Suport reciproc al recomandărilor de audit care ar putea spori eficacitatea serviciilor de
audit.”
Sunt amintite de asemenea și ”RISCURI POTENȚIALE DE COORDONARE ȘI
COOPERARE:
”Inerente în procesul de coordonare şi cooperare sunt riscurile sigure, care trebuie gestionate,
cum ar fi:
Orice compromis al confidenţialităţii, independenţei şi obiectivităţii;
Posibile conflicte de interese;
Slăbirea/atenuarea responsabilităților;
Utilizarea unor standarde profesionale diferite referitoare la independență sau audit;
O interpretare eronată a concluziilor atunci când este folosită munca/activitatea altora;
Posibile diferenţe de concluzii sau opinii cu privire la subiectul în cauză;
Posibilitatea ca probele potențiale ale celuilalt auditor să fie prematur comunicate unei părți
externe, înainte de a exista suficiente dovezi de audit pentru sprijinirea acestora;
Să nu se ia în considerare constrângerile sau restricţiile plasate pe celălalt auditor în
determinarea gradului de cooperare şi coordonare.
Într-o organizație, activitatea de audit intern poate fi de asemenea externalizată. În anumite cazuri,
firmele de audit pot furniza atât servicii de audit intern cât și servicii de audit extern. Un furnizor de
servicii de audit nu va dezvolta activitate de audit intern dacă dezvoltă și activitate de audit extern
sau dacă furnizează alte servicii de consultanță pentru o organizație, pentru a nu-i periclita
independența și obiectivitatea.”
47