PDF - Limba Romana

136
limba Română
Nikolai Berdiaev
(1874-1948)
...Citind misterul Libertăţii
Nikolai Berdiaev s-a născut în 1874, la Kiev, într-o familie din înalta
aristocraţie rusă. În 1894 se înscrie la Universitate, participă la activităţile
revoluţionare, este arestat, apoi deportat pentru o perioadă de trei ani la
Vologda. În exil îşi adânceşte studiile de filozofie, renunţând la convingerile
marxiste. Între anii 1903-1907 vizitează Germania şi Elveţia. În 1907
întreprinde o călătorie de studii la Paris pentru cunoaşterea tendinţelor
contemporane în domeniul filozofiei şi al religiei. Reîntors după câteva
luni în Rusia, studiază operele filozofului creştin Vladimir Soloviov (1853-
1900), din perspectiva deschisă de ideile misticului german Jakob Boehme
(1575-1624). Se mută la Moscova, devine membru activ al Societăţii de
Filozofie şi Religie (societate înfiinţată în memoria lui Vladimir Soloviov).
După revoluţia din 1917 se alătură majorităţii intelectualilor care se opun
făţiş bolşevismului. În 1919 este ales vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor;
în acelaşi an fondează Academia Liberă de Cultură Spirituală. În 1922 este
arestat, apoi expulzat. Între anii 1922-1924 se află la Berlin, unde fondează
Academia de Filozofie şi Religie, regrupând în jurul ei pe intelectualii ruşi
din exil. În 1924 se stabileşte în localitatea Clamart de lângă Paris, unde
va trăi până la moarte. La Clamart îi vor fi oaspeţi Gabriel Marcel, André
Malraux, filozoful protestant elveţian Karl Barth, Jean Wahl, M. M. Davy,
Romain Rolland, Emmanuel Mounier şi alţii. În 1947 este ales Doctor
Honoris Causa al Universităţii Cambridge. Moare la 23 martie 1948, puţin
timp după ce şi-a terminat ultima lucrare, Împărăţia Spiritului şi Împărăţia
Cezarului. Este fondatorul doctrinei „noul creştinism” (Un nou Ev Mediu),
variantă a existenţialismului creştin (Filozofia Libertăţii, Sensul Creaţiei,
Adevăr şi Revelaţie ş.a.).