You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Grigore VIERU – 70 81<br />
Ana BANTOŞ<br />
sine ira et studio<br />
„Descoperirea” literaturii basarabene<br />
şi integrarea ei în peisajul<br />
literar din România, „reluarea legăturilor<br />
dintre cele două culturi româneşti<br />
despărţite de Prut – ca de un<br />
zid al Berlinului – timp de aproape<br />
o jumătate de secol” (Alex. Ştefănescu)<br />
constituie o experienţă ieşită<br />
din comun, restabilirea „vaselor<br />
comunicante” fiind un proces mult<br />
mai anevoios şi mai complicat decât<br />
părea imediat după 1989. Lucrurile<br />
reintră, aşadar, în ordinea lor firească.<br />
După Podurile de Flori, metaforă<br />
dată uitării şi chiar ironizată, Prutul<br />
şi-a urmat cursul, purtând ape când<br />
mai limpezi, când mai tulburi, în<br />
care aspiranţi la gloria literelor, din<br />
cea mai variată şi „bogata” gamă,<br />
s-au apucat de pescuit. Cei mai iuţi<br />
de picior s-au repezit voiniceşte şi<br />
cu lăcomie să prindă peştele cel mai<br />
mare, aducător de faimă, iar alţii au<br />
aşteptat fără grabă, după principiul<br />
„laisser faire”. „Valul” echivalent cu<br />
„febra aurului” sau cu expediţiile<br />
spre pământul făgăduinţei gloriei<br />
literare se stinge. Peştele mare<br />
sau, mai exact, „peştişorul de aur”<br />
nu se lasă prins cu una-cu două din<br />
simplul motiv că, potrivit principiilor<br />
geopolitice, „locuieşte” în cu totul<br />
altă poveste... Iar pe malul râului<br />
cu cea mai curată apă din Europa<br />
de acum câteva decenii rămâne în<br />
continuare, „văduvă şi tristă”, „casa<br />
de lut”, mai mult intrată în pământ,<br />
care, ca şi poetul Grigore Vieru,<br />
este martora a toate câte se întâmplă,<br />
cu voia sau fără voia noastră.<br />
Copilul de odinioară, astăzi „domn<br />
cu multă carte”, atrage atenţia criticii<br />
literare din ţară dispusă să analizeze<br />
cu mai multă luare aminte literatura<br />
din Basarabia şi să înţeleagă<br />
esenţa fenomenului. Anume aşa ni<br />
se prezintă monografia lui Theodor<br />
Codreanu Duminica mare a<br />
lui Grigore Vieru (Editura Litera<br />
Internaţional, Bucureşti-Chişinău,<br />
2004) şi articolele Poezia de patrie<br />
şi Grigore Vieru (la o nouă lectură),<br />
semnate de Gheorghe Grigurcu şi,<br />
respectiv, de Alex. Ştefănescu, toţi<br />
trei cunoscuţi şi apreciaţi interpreţi<br />
ai procesului literar românesc contemporan.<br />
Apariţia acestor lucrări este<br />
binevenită, căci nu întotdeauna comunicarea<br />
intensă, acum favorizată<br />
şi de mass-media, este pe măsură<br />
să redea autenticul, acesta ţinând<br />
de structuri mentale sedimentate<br />
în timp. Cu alte cuvinte, experienţa<br />
extraordinară a comunicării între<br />
fraţii izolaţi timp îndelungat obligă<br />
„părţile implicate” la nişte atitudini<br />
umane izvorâte din profunzimile<br />
mentalităţii. De precizat că la constituirea<br />
acestor structuri adânci<br />
au contribuit în mare parte scriitorii<br />
şaizecişti, lor revenindu-le misiunea<br />
dificilă de a reabilita expresia<br />
literară care, după cel de-al doilea<br />
război, a fost ideologizată în mod<br />
abuziv. Autenticitatea interpretării<br />
fenomenului literar basarabean<br />
ţine şi de recunoaşterea efortului