PDF - Limba Romana

Grigore VIERU – 70 45
Tudor Chiriac, Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru la o întâlnire cu Preafericitul
Patriarh Teoctist
măiestria cu care poetul îngemănează
înţelepciunea cu frumosul:
„În astă lume două lucruri au fost
zidite până la capăt: Biblia şi Limba
Română”. E un adevăr ce frapează
prin simplitatea şi forţa de sugestie.
Metafora viereană este una
inconfundabilă. Într-un gând izvorât
din miezul lacrimii de dor, Grigore
Vieru zice: „Între Chişinău şi Iaşi e
distanţă de-o inimă”. Adică nu e,
înţelegem noi. Cum să fie distanţă
între părţile unui tot? Şi Chişinăul,
şi Iaşul aparţin aceleiaşi Ţări, vrea
să ne amintească poetul.
Maestrul Vieru e Poet şi în
publicistică:
Sunt un om al nemâniei,
Lumii astea nestrăin.
Vin din munţii latiniei,
Deci şi scrisul mi-i latin.
Zis-a cerul: „Fiecare
Cu-al său port, cu legea sa!”
Scrisul ei şi râma-l are,
Eu de ce nu l-aş avea?!
Poezia lui Grigore Vieru e
marcată de două trăsături esenţiale:
simpleţea exprimării şi profunzimea
gândului. Sunt categorii inerente
unui talent autentic. Cine-i citeşte
opera vine în atingere cu fascinaţia
cuvântului poetic.