PDF - Limba Romana

Grigore VIERU – 70 59
Antonie SOLOMON
Om de excepţie
şi mare poet
Să vorbesc despre Grigore
Vieru este un lucru extrem de dificil:
oricât aş solomoni eu, nu găsesc
cuvintele cele mai potrivite pentru
caracterizarea acestei personalităţi
a scrisului românesc.
Pe Grigore Vieru l-am cunoscut
datorită bunului meu prieten
Tudor Nedelcea, într-o zi de Paşti,
la mine, la Leamna (lângă Craiova),
unde, an de an, se întâmplă o
mare sărbătoare folclorică: învierea
tradiţiilor şi a obiceiurilor neamului
românesc şi pot să spun că a fost
o mare bucurie când acest om mi-a
trecut pragul casei. Au fost zile de
vis, nu ştiu cum a trecut timpul,
fiindcă în compania Domniei sale
şi a altor prieteni de mare valoare
am ajuns la o oră târzie în noapte,
extrem de rapid; practic am învăţat
ce înseamnă teoria relativităţii.
Când eşti într-un grup distins, orele
ţi se par că au trecut repede, ca
într-un minut.
Fire deschisă, sensibilă, Grigore
Vieru este o personalitate de
excepţie, aş spune că e un poet
care, prin câteva versuri, spune
ceea ce spun oamenii politici în
mai multe discursuri. Cred că a fost
o întâmplare fericită întâlnirea cu
Domnia sa.
Am petrecut multe momente
frumoase în acel periplu craiovean,
dar nu pot să uit Noaptea de Înviere
a anului 2002, unde, împreună
cu Tudor Nedelcea, am mers la
Catedrala Mitropolitană Sfântul Dumitru
din Craiova (unde-şi doarme
somnul de veci veşnic regretatul
Mitropolit Nestor Vornicescu). Am
participat la slujba religioasă oficiată
de Î.P.S. Teofan Savu, Mitropolitul
Craiovei, şi de un sobor de preoţi,
am luat lumină din lumină şi ne-am
simţit extraordinar. Cred că şi fratele
Grigore s-a simţit la fel de bine, din
moment ce a reuşit să compună
muzica la una din poeziile sale, mai
bine zis să cristalizeze, să desăvârşească
această superbă creaţie
muzicală, întrucât ideea o purta cu
sine de multă vreme.
Sunt oameni la Craiova care
îl respectă pe marele poet, avem
prieteni comuni cu Grigore. Nu pot
să nu-l amintesc pe Î.P.S. Nestor
Vornicescu, basarabean de origine
şi oltean prin lucrare, om de
mare valoare, un Grigore Ureche
al României moderne. Scrierile
sale patristice stau cu cinste în
orice bibliotecă din lume: la Roma,
Moscova, Atena. Ce să mai spun de
Tudor Gheorghe, de Marin Sorescu,
care sunt făcuţi din acelaşi aluat cu
Grigore Vieru, oameni care vor intra
în istorie, vor dăinui peste ani.
L-am întâlnit şi felicitat cu
prilejul acordării premiilor Editurii
Scrisul Românesc, în 2002, fiind
printre cei care au sprijinit cu o mică
contribuţie aceste premii. Şi, ca o
încununare a prieteniei şi dragostei
pe care ne-a acordat-o, Consiliul
Local Craiova şi Primăria Munici-