Descarcă liber Teza de Doctor - Cadre Didactice

netezeşte calea pentru o dezvoltare mai bună;
- Motivaţia joacă rolul important în selecţia scopurilor fiecărui individ;
nesatisfacerea nevoilor de bază – afecţiune sau autorespect –
produce distorsiuni în dezvoltare;
- Dezvoltarea este sensibil influenţată de sugestiile, exemplele şi
recompensele pe care le oferă părinţii, persoanele cu autoritate şi
colegii;
- Toate aspectele dezvoltării interacţionează;
- Maturizarea fiziologică pregăteşte terenul pentru învăţarea din
experienţă;
- Experienţa are efecte cumulative, influenţând reacţiile la
următoarea situaţie stimulativă;
- În viaţă există perioade formative în care se realizează starea de
pregătire pentru o anumită activitate; starea de pregătire este
influenţată de echipamentul biologic al individului, ideile şi
deprinderile, obişnuinţele, atitudinile, valorile.
Pentru Piaget, J., citat de Epuran, M. 7 , 2002, p. 6, dezvoltarea psihică
are caracter stadial – operaţional mintal în care „emergenţa adaptării are
două laturi dialectice intercalate, acomodarea şi asimilarea. Inteligenţa, ca
expresie rafinată a adaptării se construieşte treptat prin antrenare şi
autoantrenare”.
Gesel, A., citat de Epuran, M. 7 , 2002, p. 7, consideră că „dezvoltarea
psihică este animată de o forţă mai puternică decât energia atomică, forţă
înnăscută şi direcţionată de cerinţele şi condiţiile mediului cultural. Pentru el
procesele maturizării sunt mai importante decât cele de achiziţie în
perioadele timpurii, după care raportul se inversează. Vârsta cronologică
este permanent scală de referinţă a dezvoltării”.
Stadialitatea evoluţiei psihice şi neuropsihice este deosebit de diversă,
punctele de vedere fiind în rare cazuri convergente. Astfel Erickson, E., citat de
Epuran, M. 7 , 2002, p. 7 – 8, împarte stadiile psihosociale ale dezvoltării eului în
8 categorii, iar corespunzător perioadei preşcolare îi revin următoarele:
- stadiul anal (1 – 3 ani) – autonomie şi emancipare; versus ruşine
şi îndoială;
- stadiul falic (4 – 5 ani) – iniţiativă, versus vinovăţie;
30