Descarcă liber Teza de Doctor - Cadre Didactice

creşterea volumului vocabularului, cât şi calitativ, ca urmare a
capacităţii de formulare logico – gramaticală, a frazării coerente şi
a introducerii unor conţinuturi cu sens şi semnificaţie tot mai
precise şi mai bine structurate, după Tomşa, Gh., Oprescu, N. 4 ,
2007, p. 67;
- În urma cercetărilor întreprinse de Cazacu – Slama, T., 1980,
citată de Tomşa, Gh., Oprescu, N. 4 , 2007, p. 68, s-a ajuns la
concluzia că, atunci când copilul nu cunoaşte cuvinte potrivite
pentru diverse situaţii din mediu, el le construieşte pornind de la
cele însuşite de la adulţi;
- La vârsta de 3 ani, limbajul situativ, completat de gesturi, domină;
treptat îşi însuşeşte vorbirea contextuală, care este o formă
evoluată a limbajului coerent;
- În cursul perioadei preşcolare are loc perfecţionarea laturii fonetice
a limbajului;
- La preşcolarii mari, expresivitatea vorbirii se obţine mai ales prin
efecte verbale, prin conţinutul şi structura propoziţiei; se
înregistrează progrese importante în corectitudinea pronunţării,
încep să se diminueze mult perseverarea, contaminarea, eliziunea;
- Dezvoltarea limbajului are loc concomitent cu dezvoltarea funcţiilor
de comunicare, fixare a experienţei cognitive, de organizare a
activităţii;
- Concomitent cu dezvoltarea capacităţii de verbalizare orală, are loc
şi un proces intens de formare a vorbirii interioare.
Memoria
- Datorită plasticităţii pronunţate a sistemului nervos, legăturile
temporare se formează repede, ceea ce explică uşurinţa cu care
copilul memorează;
- Datorită dezvoltării progresive a limbajului, memoria începe să
capete particularităţi mai evoluate, să devină o memorie ce
operează activ, cu reprezentări complexe, evocate verbal, după
Şchiopu, U. 8 , 1967, p. 156;
- La 3 – 4 ani predomină memoria involuntară, bazată pe asociaţii
de contiguitate;
38