Descarcă liber Teza de Doctor - Cadre Didactice

motricitatea, determinându-se astfel un punct de vedere privind etapele ce se
parcurg în formarea unei deprinderi.
Astfel, literatura de specialitate prezintă etapele fiziologice (iradierea,
concentrarea excitaţiei, realizarea stereotipului dinamic), psihologice
(formarea reprezentării, învăţare segmentară sau analitică, organizare şi
sistematizare, sintetizare, automatizare), metodice (familiarizarea, învăţarea,
mişcările inutile, consolidarea, perfecţionarea, automatizarea). Cunoaşterea
caracteristicilor acestor etape este importantă ca documentare, procesul de
predare – învăţare solicitând o sinteză a tuturor acestor date.
În formarea deprinderilor motrice, specialiştii disting mai multe etape,
considerând că acest proces este deosebit de complex.
Astfel, Krostovnikov, A.N., citat de Marcu, V. 34 , (1997), descrie
următoarele etape în formarea deprinderilor motrice:
1. Etapa mişcărilor iniţiale şi a lipsei de coordonare datorate iradierii
largi a excitaţiei la nivelul cortexului.
2. Etapa mişcărilor încordate, realizându-se o anumită diferenţiere la
nivelul sistemului nervos central.
3. Etapa execuţiei corecte a mişcării, pe scoarţă producându-se
concentrarea proceselor nervoase.
4. Etapa însuşirii detaliate a mişcării, a formării stereotipului dinamic
pe baza sistematizării proceselor de excitaţie şi inhibiţie.
În acelaşi context, Rudik citat de Epuran, M., scrie despre etapele
psihologice în formarea deprinderilor, următoarele:
1. Etapa însuşirii preliminare în care se formează reprezentarea
actului motric;
2. Etapa însuşirii precizate, prin legarea şi unificarea acţiunilor parţiale;
3. Etapa consolidării şi perfecţionării deprinderii pe baza diferenţierii
fine şi rapide a proceselor cerebrale, a precizării relaţiilor lor.
Aceste etape sunt numite de către Fitts, astfel:
- Cognitivă;
- De organizare;
34 Marcu, V., (1997), Bazele teoretice ale exerciţiilor fizice în kinetoterapie, Editura
Universităţii din Oradea;
91