Descarcă liber Teza de Doctor - Cadre Didactice

depinde de:
- complexitatea mişcărilor;
- experienţa motrică anterioară;
- nivelul dezvoltării calităţilor motrice;
- interesul şi motivaţia subiectului.
Caracteristica principală a deprinderilor motrice emisă de Raţă, G. 35 ,
p. 100, „este posibilitatea permanentă de perfecţionare prin indici ce
caracterizează mişcarea (ritm, direcţie, amplitudine, forţă, rezistenţă, forţă),
ceea ce înseamnă că au o anumită mobilitate. Ele nu sunt înnăscute, se
dobţndesc în practica vieţii şi în procesul de instruire special organizat”.
Clasificarea deprinderilor motrice
În urma studierii literaturii de specialitate am constatat că se fac
diferite clasificări ale acestor, dar cea mai importantă considerăm a fi
realizată de Epuran, M., 1994, astfel:
Criteriu Tipuri de deprinderi motrice
Componentele
senzoriale dominante
Modul de conducere
Sistemic
După indicatorii pe care
se bazează (Cratty)
După modul de
desfăşurare
După complexitatea
situaţiilor şi
răspunsurilor
94
a. Perceptiv – motrice (cognitiv – motrice);
b. Motrice (propriu-zise).
a. Autoconduse – în care succesiunea
mişcărilor este dictată de programul mintal
pe baza prelucrării informaţiilor interne;
b. Heteroconduse – în care succesiunea
mişcărilor e dată şi de influenţele din mediu.
a. Deschise – reglarea dependentă de
variaţiile situaţiilor;
b. Închise – se manifestă în situaţii standard
preponderent proprioceptive.
a. Internal
b. External
a. Continuu – se desfăşoară lin;
b. Discontinuu – cu mişcări rapide, ezitări,
mişcări lente – variate.
a. Elementare – deprinderi ce se automatizează
complet;
b. Complexe – deprinderi parţial
automatizate.
După efectorii care a. Fine (muşchii mâinii);
35 Raţă, G., (2008), Didactica educaţiei fizice şi sportului, Editura Pim, Iaşi.