Descarcă liber Teza de Doctor - Cadre Didactice

More documents

Recommendations

Info

Mişcările părţilor corpului depind de nivelul de pregătire, de experienţa motrică, de gradul de dificultate al acţiunilor motrice. Treptat, experienţa subiectului se îmbogăţeşte, el devine capabil să perceapă mai exact direcţia, amplitudinea, rapiditatea mişcărilor, precum şi forţa necesară realizării ei. Simţul kinestezic, joacă un rol important în cadrul mişcărilor statice, reglând intensitatea contracţiilor în funcţie de acţiunea unor factori externi. Simţul kinestezic informează scoarţa despre: poziţia corpului, mobilitatea segmentelor corporale, rezistenţa corpului întâlnită la mişcare (Epuran, M. 16 , 1976, p. 130). Ideomotricitatea este mecanismul intim al legării reprezentării cu mişcarea. Ea exprimă rolul reprezentării mişcării n realizarea actului motric şi, în acelaşi timp, rolul mişcării în generarea imaginilor. Ideomotricitatea asigură trecerea de la imaginea percepută a modelului mişcării la transpunerea în reprezentarea mişcării proprii şi la elaborarea programului de acţiune (Horghidan, V., 2000). Rapiditatea mişcărilor Ideomotricitatea - pentru vârsta de 3 - 4 ani poate depune 20 de piese într-o cutie cu maximum de viteză (cu dreapta pentru dreptaci şi cu stânga pentru cei stângaci). Cutia de carton are 15/15 cm 2 şi este aşezată în faţa subiectului la o distanţă ca de la cot la vârful degetului mijlociu. Piesele au 2 cm diametru şi se aşează în linie, înaintea cutiei, la 5 cm una de alta. - pentru vârsta de 5 ani - înfilarea unui fir pe o bobină, cu ambele mâini; - pentru vârsta de 6 ani - trasează rapid linii verticale pe o coală de hârtie; - pentru vârsta de 7 ani - ţine în mână un pachet de cărţi (36) iar la semnal le împarte cu viteză în 4 grupe fixate (distanţa unei grămezi: lungimea unei cărţi). Rezultatele cercetărilor experimentale au pus în evidenţă faptul că în formarea deprinderilor motrice, imaginea – program depinde de act, prin perfecţionarea actului îmbogăţindu-se şi imaginea. Astfel se poate obţine o mai mare eficienţă în însuşirea operaţiilor atunci când orientarea în procesul învăţării nu se face spre rezultatul acţiunii, ci spre modul de execuţie. Experienţa de mişcare a propriului corp ţine de formarea reprezentărilor ideomotorii ce se regăsesc într-o experienţă motrică anterioară specifică sarcinii. 71
După Leontiev, ideomotricitatea constă în înţelegerea dezvoltării actelor motrice în însuşi procesul realizării lor ca rezultat al interrelaţiilor permanente între activitate şi imagine. Procesul formării deprinderilor motorii depinde de gradul de intensitate şi caracterul activităţii de investigaţie care influenţează atât rapiditatea învăţării, cât şi calitatea deprinderii elaborate. 72
Page 1 and 2:
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII
Page 3 and 4:
Cuprins PARTEA I. BAZELE TEORETICE
Page 5 and 6:
diferite nivele motrice în funcţi
Page 7 and 8:
2. Conţinuturile procesului de ins
Page 9 and 10:
I.2. Actualitatea temei reflectată
Page 11 and 12:
• Lipsa lucrărilor şi îndrumar
Page 13 and 14:
aza formării stă informarea, deoa
Page 15 and 16:
acestora; - aplicarea unei strategi
Page 17 and 18:
societate să se adapteze fără di
Page 19 and 20:
I.6. Experienţa personală anterio
Page 21 and 22:
I.7. Motivaţia abordării lucrări
Page 23 and 24:
2. Elaborarea şi experimentarea un
Page 25 and 26: Pentru a asigura o coerenţă logic
Page 27 and 28: Capitolul II. Particularităţile s
Page 29 and 30: Grupa mică Grupa mijlocie Grupa ma
Page 31 and 32: curburile coloanei vertebrale s-au
Page 33 and 34: Rudik, P.A., (1948), citat de Elkon
Page 35 and 36: netezeşte calea pentru o dezvoltar
Page 37 and 38: parte din al II-lea ciclu, şi anum
Page 39 and 40: http://ro.wikipedia.org/ wiki/Aten
Page 41 and 42: Senzaţiile - Sensibilitatea copilu
Page 43 and 44: creşterea volumului vocabularului,
Page 45 and 46: - Stabilitatea atenţiei, care depi
Page 47 and 48: - Gândirea ca şi observaţia, ser
Page 49 and 50: voinţei - stăpânirea de sine, ie
Page 51 and 52: va dezvolta tot mai mult actul volu
Page 53 and 54: elemente de transfigurare a realit
Page 55 and 56: II.5. Formarea şi dezvoltarea pers
Page 57 and 58: particularităţi privind relaţiil
Page 59 and 60: d. dezvoltarea organelor şi sistem
Page 61 and 62: Capitolul III. Capacitatea motrică
Page 63 and 64: p. 30 bazală ce cuprinde în struc
Page 65 and 66: III.2. Dimensiunile psihomotricită
Page 67 and 68: c. lateralitatea; d. coordonarea st
Page 69 and 70: mobilităţii şi relaţionării sp
Page 71 and 72: musculare. În acest sens copilul e
Page 73 and 74: După Epuran, M. 16 , 1976, se dist
Page 75: propriului corp apare posibilitatea
Page 79 and 80: Epuran, M., 1976, citat de Horghida
Page 81 and 82: III.4. Inteligenţa motrică „Int
Page 83 and 84: III.5. Obiective ale dezvoltării p
Page 85 and 86: segmentelor corpului; 2. jocuri din
Page 87 and 88: Chateau Claparede Ed. Uşinski K.D.
Page 89 and 90: psihice, sociale, etc.); - activita
Page 91 and 92: astfel: - jocuri pentru dezvoltarea
Page 93 and 94: corespondenţa dintre dorinţă şi
Page 95 and 96: III.7. Deprinderi motrice Aspecte t
Page 97 and 98: - De perfecţionare şi automatizar
Page 99 and 100: depinde de: - complexitatea mişcă
Page 101 and 102: Deprindere motrică - definiţie Fo
Page 103 and 104: În timpul aruncării cât şi a pr
Page 105 and 106: Capitolul V. Didactica - aspecte ge
Page 107 and 108: următoarele: 102 Caracteristicile
Page 109 and 110: V.2. Definirea conceptului de proie
Page 111 and 112: Etapele proiectării pedagogice 106
Page 113 and 114: 108 formării şi informării vizea
Page 115 and 116: 110 angajate de sistem pentru reali
Page 117 and 118: include totalitatea activităţilor
Page 119 and 120: învăţarea şcolară, fiind consi
Page 121 and 122: criterii şi prin care este influen
Page 123 and 124: 118 de execuţia acţiunii, sunt te
Page 125 and 126: ealizează activitatea binomului ed
Page 127 and 128:
Kinetoprofilaxia primară prezintă
Page 129 and 130:
124 - antrenarea şi perfecţionare
Page 131 and 132:
Obiective de referinţă Antrenarea
Page 133 and 134:
motrice de bază - antrenarea mersu
Page 135 and 136:
Dezvoltarea componentelor psihomotr
Page 137 and 138:
Din punct de vedere psihic, dezvolt
Page 139 and 140:
Denumirea temei Pregătirea organis
Page 141 and 142:
Denumirea temei Creşterea forţei
Page 143 and 144:
VI.2. Ipotezele cercetării 138 Ana
Page 145 and 146:
VI.3.2. Metoda observaţiei directe
Page 147 and 148:
- scenariu didactic: metode, materi
Page 149 and 150:
de nul şi a accepta ipoteza cercet
Page 151 and 152:
Tabel nr. 9 Tabel nominal cu subiec
Page 153 and 154:
148
Page 155 and 156:
Instrumente: riglă/cadru antropome
Page 157 and 158:
Lungimea coapsei sau a femurului In
Page 159 and 160:
Diametrul sacropubian VII.1.4. Dime
Page 161 and 162:
VII.2. Măsurători funcţionale VI
Page 163 and 164:
Structura fişei SDF 3/6: 158 - se
Page 165 and 166:
Secţiunea 1. Mers obişnuit 2. Mer
Page 167 and 168:
8. Mers în echilibru pe o linie tr
Page 169 and 170:
12. Alergare spre o anumită direc
Page 171 and 172:
18. Săritură în lungime de pe lo
Page 173 and 174:
24. Prinderea mingii cu două mâin
Page 175 and 176:
euşeşte nici una din cele 6 probe
Page 177 and 178:
5 ani 1. Coordonarea statică 2. Co
Page 179 and 180:
7 ani 3. Coordonarea dinamică gene
Page 181 and 182:
PARTEA a III - a. CONTRIBUŢII PERS
Page 183 and 184:
178 a învăţării, în funcţie d
Page 185 and 186:
Obiective de referinţă Tab. nr.13
Page 187 and 188:
O5 Însuşirea acestora conform sec
Page 189 and 190:
execuţiilor - „Mersul berzei”,
Page 191 and 192:
3 min. 2 min. Coordonatorul intervi
Page 193 and 194:
O3 O4 Se dă subiectului o hârtie
Page 195 and 196:
O7 08 Participarea conştientă în
Page 197 and 198:
15 min. 3 min. 3 min. 2 min. Obţin
Page 199 and 200:
194 În cadrul acestor programe de
Page 201 and 202:
O3 O4 Cu o minge de cauciuc, se ati
Page 203 and 204:
O6 Participarea conştientă în ca
Page 205 and 206:
Timp alocat 40 min. 5 min. 2 min. 1
Page 207 and 208:
Obiective de referinţă O1 O2 O3 T
Page 209 and 210:
Timp alocat 40 min. 5 min. 2 min. 1
Page 211 and 212:
IX.1. Eşalonarea calendaristică a
Page 213 and 214:
Tab. nr. 24 EŞALONAREA CALENDARIST
Page 215 and 216:
După testarea intermediară, confo
Page 217 and 218:
Tabel nr. 27 Analiza statistică de
Page 219 and 220:
avem o distribuţie pozitivă unimo
Page 221 and 222:
216 - pentru testarea finală ident
Page 223 and 224:
Grafic nr. 25 Din acest grafic se c
Page 225 and 226:
60%, 2 subiecţi cu 80% şi 4 subie
Page 227 and 228:
X.1.4. Analiza statistică descript
Page 229 and 230:
224 - pentru testarea finală, iden
Page 231 and 232:
X.1.6. Analiza statistică descript
Page 233 and 234:
X.1.7. Test t pentru eşantioane pe
Page 235 and 236:
X.1.8. Test t pentru eşantioane pe
Page 237 and 238:
X.1.9. Diferenţe semnificative spe
Page 239 and 240:
X.2. Analiza statistică descriptiv
Page 241 and 242:
6 5 4 3 2 1 0 50,0 52,5 55,0 57,5 L
Page 243 and 244:
8 6 4 2 0 Testare iniţială (15 ap
Page 245 and 246:
5 4 3 2 1 0 14,0 15,0 16,0 17,0 Dia
Page 247 and 248:
6 5 4 3 2 1 0 10,0 11,0 12,0 13,0 1
Page 249 and 250:
Prezentarea şi interpretarea grafi
Page 251 and 252:
7 6 5 4 3 2 1 0 45,0 47,5 50,0 52,5
Page 253 and 254:
3,5 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 ,5 0,0 30,0
Page 255 and 256:
X.3. Analiza statistică descriptiv
Page 257 and 258:
Testare Testare iniţială (5ani) T
Page 259 and 260:
Tab.nr. 52 Repartizarea subiecţilo
Page 261 and 262:
următoarele: 256 În cadrul repart
Page 263 and 264:
258 este de 0,71% (1 subiect), pent
Page 265 and 266:
Mers Alergare Săritură 260 mică
Page 267 and 268:
262 diferenţiate în funcţie de n
Page 269 and 270:
şi sex pot conduce la o armonizare
Page 271 and 272:
266 children under schoolage - 4 th
Page 273 and 274:
Bucureşti - 207 pag.; 268 37. Cojo
Page 275 and 276:
270 67. Ezechil, L., (1999), Vademe
Page 277 and 278:
272 99. Neveanu, P.P., (1978), Dic
Page 279 and 280:
274 130. Stan, L., Oancea, I., Oanc
show all

Descarcă liber Teza de Doctor - Cadre Didactice

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?