Descarcă liber Teza de Doctor - Cadre Didactice

parte din al II-lea ciclu, şi anume cel al - învăţării conduitelor de creştere şi
socializarea conduitei – în care intră copilăria, pubertatea şi adolescenţa (de
la naştere – la 20 ani).
Flavel (1972), citat de Epuran, M. 7 , 2002, p. 9, priveşte dezvoltarea
ontogenetică ca un proces continuu care priveşte atât sfera motrică cât şi
cea socială, cognitivă şi afectivă. Procesul dezvoltării se produce prin:
- adăugare şi creştere gradată;
- substituire, înlocuire;
- modificare prin diferenţiere calitativă;
- includere – o deprindere iniţială devine parte a unei deprinderi noi;
- mediere – o funcţie sau deprindere este bază pentru altele.
Pe aceeaşi linie de gândire se plasează şi teoria susţinută de Werner,
H., (1957) citat de Epuran, M. 7 , 2002, p. 10 , care descrie 5 aspecte de-a
lungul cărora nivelele de dezvoltare pot fi evaluate:
1. De la nediferenţiat la diferenţiat; pe măsură ce un sistem se
maturizează, subsistemele devin mai clar identificate şi
independente în funcţionarea lor;
2. De la difuz la articulat; pe măsură ce un sistem se maturizează,
organizarea metodelor de comunicare şi cooperare între
subsisteme creşte;
3. De la sincretic la discret; pe măsură ce un sistem se
maturizează, stimulii de intrare sunt mai clar diferenţiaţi şi separaţi,
iar comportamentele de ieşire mai specific orientate spre atingerea
ţelurilor;
4. De la rigid la flexibil; pe măsură ce un sistem se maturizează,
este capabil să utilizez mai multe alternative pentru atingerea
scopurilor;
5. De la labil la stabil; pe măsură ce un sistem se maturizează,
devine mai independent faţă de suprasistem în stabilirea scopurilor
şi orientarea energiei spre atingerea scopurilor (creşte rezistenţa la
factorii perturbatori).
În continuare vom încerca să facem o prezentare a evoluţiei dezvoltării
psihice pentru copilul preşcolar, văzut din prisma mai multor autori, astfel:
32