Descarcă liber Teza de Doctor - Cadre Didactice

Gândirea
- Gândirea copilului este legată de reprezentări şi de limbaj;
- La vârsta de 3 - 4 ani, gândirea este elementară şi simplistă cu
caracter animist, în sensul că toate obiectele şi fenomenele din
jurul lui sunt însufleţite, după Tomşa, Gh., Oprescu, N. 4 , 2007, p.
65. După vârsta de 5 ani, această caracteristică dispare treptat;
- Gândirea preşcolarului este preconceptuală sau cvasiconceptuală,
ceea ce înseamnă că ea operează cu o serie de constructe care
nu sunt nici noţiuni individualizate, dar nici noţiuni generale, după
Golu, P., Zlate, M., Verza, E. 3 , 1994, p. 84;
- Piaget, J., citat de Tomşa, Gh., Oprescu, N. 4 , 2007, p. 66, arată că
până la vârsta de 4 – 5 ani, copilul are o gândire prelogică şi
preoperatorie, după care se instalează gândirea concret
operatorie, care se extinde până în perioada vârstei şcolare mici;
- Datorită caracterului îngust al experienţei copilului, controlul practic
redus, capacitatea slabă a operaţiilor sale de gândire, duc la
stabilirea relaţiilor la întâmplare dintre fenomenele asupra cărora
acţionează gândirea;
- Gândirea preşcolarului mic este elementară, primitivă, simplistă,
după Şchiopu, U. 8 , 1967, p. 165;
- Gândirea preşcolarului mare devine mai analitică, mai preocupată
de raportul dintre datele perceptive, după Roşca, Al., Chircev, A. 5 ,
1965, p. 128;
- Principala caracteristică a gândirii preşcolarului este intuitivitatea,
în sensul că „poate gândi ceea ce percepe, dar gândirea lui nu
merge mai departe de reprezentarea elementului perceput”,
Osterrieth, P., citat de Tomşa, Gh., Oprescu, N. 4 , 2007, p. 66;
Copilul preşcolar, crede ce percepe şi nu simte nevoia controlului
prin experiment mintal;
- Unii autori consideră că perioada preşcolară este perioada în care
se formează capacitatea de exprimare prin judecăţi şi
raţionamente, deşi gândirea şi inteligenţa copilului sunt îndreptate
spre găsirea de soluţii practice de adaptare şi nu spre dezvăluirea
adevărului absolut;
41