1969-Hassel-Sven General-SS

— Bine, dar acum, lepădaţi căciulile astea cu stea roşie în frunte!
Îmi vine să borăsc numai când le văd!
„Dacă vor muri de istovire câteva sute de femei rusoaice sau
poloneze săpând şanţuri anticar, acest lucru nu mă interesează decât în
măsura în care moartea lor poate aduce pagube armatei germane!"
Heinrich Himmler. Din discursul rostit la întâlnirea cu cadrele de conducere
SS.
Potsdam, 4 octombrie 1943.
Generalul Roske, comandantul Corpului 14 armată luase loc în faţa
generalului von Paulus într-una din încăperile Cartierului General instalat
în fosta clădire a închisorii Direcţiei Politice de Stat — prescurtat. În
ruseşte, G.P.U. — botezată pe vremea sovieticilor, cu ipocrizia care
caracteriza sistemul, „Comisariatul pentru afacerile interne". Paulus era
livid la faţă, obrazul stâng îi tresărea agitat de un veşnic tic, fuma ţigară
de la ţigară şi fruntea îi era îmbrobodită de sudoare.
— Sunt fericit să te văd, Roske, spuse el. Se zvonea că ai fi fost
capturat de inamic. Ştii că, până în prezent, avem 7 generali morţi?
Suntem unica armată care deţine un asemenea record. Când luptele se
vor încheia în zona Stalingradului, s-ar putea ca Armata a VI-a să nu mai
numere nici un general. Greşelile pe care le-am săvârşit sunt enorme,
dar experienţa te învaţă.
— Herr Generaloberst, ştiţi ce se petrece în fortăreaţa" Stalingrad?
îl întrebă Roske. Oamenii trăiesc mai rău decât fiarele ca să nu moară de
foame, soldaţii practică antropofagia, domneşte haosul şi debandada,
marile unităţi nu mai există decât pe hârtie. Divizia 30 Panzer nu mai
există, la fel şi divizia 24 blindate şi 176 infanterie; răniţii mor pe capete
din pricina lipsei de îngrijiri, spitalele nu mai au medicamente, nici
măcar aspirină, operaţiile se fac pe viu, plăgile sunt cusute cu aţă de
croitorie pentru că s-a terminat catgutul. Domnule comandant, n-a mai
rămas decât o singură soluţie: capitularea.
— Ştiu, ştiu şi eu. Führerul ne-a interzis însă această unică salvare
şi, ca soldat, trebuie să mă supun. Generale, vă rog să transmiteţi
ostaşilor dumneavoastră salutul meu şi... şi dacă pot face ceva pentru
ei, comunicaţi-mi.
Două ore mai târziu, von Paulus expedia următoarea telegramă
Comandantului suprem:
„Cu prilejul aniversării venirii la conducerea Reichului, Armata a VI-a
îşi salută Führerul. Drapelul cu svastică flutură mai departe deasupra
fortăreţei Stalingrad. Bătălia pe care o dăm va fi, pentru generaţiile
viitoare, cea mai strălucită mărturie că ostaşul german nu se predă,
chiar şi atunci când situaţia pare fără ieşire. Credem în victorie şi-l
salutăm pe Führerul nostru!
Heil Hitler!
Friedrich von Paulus, cdt. Armatei a VI-a
Stalingrad, 29 ianuarie 1943."
REÎNTOARCEREA