You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
odată încheiat războiul...<br />
— Îţi spun eu, Bătrâne, sări Legionarul. Când s-a terminat războiul<br />
din Rif şi ne-am întors în cazărmi, mulţi începuseră să-i ducă dorul.<br />
Încalte, nu ne plictiseam!<br />
— Apropo, ce s-a întâmplat cu Ausberg, cu locotenentul şi doctorul?<br />
se interesă Gregor.<br />
— Puteai ghici şi singur, răspunse Bătrânul. Nu te-a interogat un<br />
căpitan de la Contrainformaţii?<br />
— Au fost arestaţi? am exclamat stupefiat.<br />
— Ba bine că nu! În armată e nevoie de disciplină. Ausberg a părăsit<br />
Stalingradul, încălcând ordinele lui Hitler. La fel locotenentul şi doctorul,<br />
care era şi el ofiţer. Vor fi degradaţi şi expediaţi într-unul din batalioanele<br />
disciplinare ale lui Dirlewanger*, pariez pe cât vreţi!<br />
— Dar asta-i curată nebunie! Orice om cu mintea-ntreagă ar fi<br />
încercat să scape din abatorul ăla! Noi n-am dezertat, noi ne-am zbătut<br />
să ajungem la ai noştri, să continuăm lupta!<br />
— Un soldat n-are nevoie de minte! rânji Porta. Minte n-au decât<br />
ştabii. Dacă ţi s-a ordonat să mergi spre est, mergi într-acolo, chiar de-o<br />
fi să faci de zece ori ocolul pământului! Mergi şi nu discuţi!<br />
O vreme ne-am distrat uitându-ne la puhoiul de noi veniţi. Cei care<br />
„făcuseră" Stalingradul erau consideraţi ca un fel de semi-zei şi nu neam<br />
sfiit să profităm de acest nimb de glorie. „Atenţiile" şi peşcheşurile<br />
curgeau din partea bobocilor, doar, doar ne-om milostivi de ei şi n-am<br />
căuta să le arătăm ce-i aia războiul adevărat. În atari condiţii, din<br />
punctul nostru de vedere, el putea să mai dureze chiar şi zece ani de-aici<br />
încolo!<br />
Într-una din zile, când Porta şi cu mine treceam prin dreptul vechilor<br />
hale, un burduhănos maior de intendenţă se repezi spre noi şi-l înşfăcă<br />
pe Porta de mâneca mantalei.<br />
— Aha, am pus în sfârşit mâna pe tine, Hubert! Unde dracu' mi-ai<br />
umblat ore-n şir, chiulangiule!<br />
Buimac, Porta se uită la grăsanul din faţă, remarcă lentilele groase<br />
ale ochelarilor, ochii mijiţi de miop şi-şi dădu seama că intendentul, pe<br />
jumătate orb, îl ia drept un altul. Pe loc instinctul de bătrân vulpoi al<br />
roşcovanului îi şopti că aici e rost de o învârteală.<br />
— Nu ştii că suntem în război, hahaleră puturoasă! urla umflatul. Iaţi<br />
imediat camionul şi prezintă-te la ordin!<br />
Ascuns după un copac, aşteptam să văd cum vor evolua lucrurile,<br />
trăgând cu urechea la zbieretele intendentului. Peste vreun sfert de oră,<br />
un Porta radios apărea la volanul unui camion şi-mi făcea semn să urc.<br />
— La drum! Trebuie să cărăm nu ştiu ce marafeturi pentru cretinul<br />
ăla de ochelarist. Nu se poate să nu se nimerească ceva bun şi pentru<br />
măndelu. Ce baftă!<br />
Ajunşi la depozit, Porta prezentă cu neruşinare magazionerului<br />
bonul primit de la intendent.<br />
— Da' voi cine sunteţi? întrebă, neîncrezător, sergentul-magazioner.<br />
De ce n-a venit, ca-ntotdeauna, Huber?<br />
— Raportez domnului sergent că Huber e bolnav! răcni reglementar<br />
Porta, pocnind din călcâie. Criză acută de apendicită. Acum e în trenul<br />
sanitar!<br />
Sergentul ştampilă foaia de parcurs, iar Porta semnă, fără să<br />
clipească, de primire. Am încărcat întâi un lot de covoare, apoi altul de<br />
uniforme. Porta începuse să spumege. Pe urmă, cinci sute de pistoale-
Change language