1969-Hassel-Sven General-SS

simt pântecul fierbinte şi dur.
— Iubitule, murmură ea, e mult de când n-am mai făcut dragoste cu
un bărbat.
— Atunci, cu cine?
— Te-ai culcat cu multe fete? mă întreabă, nerăspunzându-mi însă la
întrebare.
— Nu cred şi nici nu-mi amintesc. Vin de la Stalingrad.
— Stalingrad? A fost cumplit, nu-i aşa?
— Da, într-un fel eram osândiţi la moarte.
— Oh! geme ea absorbindu-mă şi mai tare.
Sleiţi, rămânem câtva timp tăcuţi.
— Se spune că unii pot face treaba asta cinci zile la rând. Gândeştete!
Cinci zile să faci numai dragoste!
Degetele ei mă mângâie din nou, buzele mă sărută incendiar şi iatăne
străduindu-ne să dăm frâu liber imaginaţiei noastre. Apoi, vine şi clipa
rămasului-bun. Ne despărţim, jurând să ne revedem şi o luăm pe acolo
pe unde am venit.
Abia ajunşi jos, pe lângă noi trec în galop două siluete: sunt Micuţul
şi Porta, fiecare cu câte o sticlă la subţioară.
— Unde, s-or fi ducând? mă întreabă Gregor, chicotind. Parcă le-a
băgat cineva ardei iute în fund!
În noaptea următoare, o nouă expediţie la iubitele noastre, noi
ceasuri de vrajă şi desfătare. Aşa, preţ de trei zile. Ne-am jegărit în
asemenea hal că suntem de nerecunoscut, dar câtă fericire purtăm în
noi! Dar, vai! o telegramă sosită de la regiment curmă, brutal, permisia
înainte de a se fi epuizat. Însoţiţi de recentele noastre cuceriri, luăm
drumul gării. Vagonul în care ne urcăm e un vagon-grajd. Ne întindem pe
fânul din ieslele fixate în pereţi şi adormim buştean. Ne trezeşte calda
mângâiere a unor boturi catifelate... Şi bietele animale şi noi, aveam
aceeaşi destinaţie: frontul.
„Vom lupta neînduplecat împotriva tuturor adversarilor
Confederaţiei popoarelor germanice. Toţi cei ce nu vor putea să se
integreze în societatea noastră, vor fi stârpiţi, indiferent de rasă ori
religie"
General Hermann Goering.
Discurs ţinut cadrelor de poliţie la 12 decembrie
1934
O companie de T-34 îşi croia lent drum printre nenumăratele
cadavre din Piaţa Teatrului. Din turela primului tanc, locotenentul
Ievtienko se uita cu indiferenţă la umbrele cenuşiu-verzui care ieşeau,
căţărându-se, de prin dărâmături şi pivniţe şi se aliniau în lungul străzii.
Un colonel german care-şi pierduse minţile, întâmpina blindatele
sovietice, răcnind „Heil Hitler!"
Era departe de a fi singurul care înebunise la Stalingrad! Unul dintre ei,
generalul de divizie Lange, pusese mâna pe o mitralieră şi deschisese
focul asupra compatrioţilor săi care se predau. Au căzut mulţi până când
dementul a putut fi redus la tăcere.
Ceva mai târziu, o limuzină neagră trecea prin faţa blindatelor
masate în piaţă şi înainta anevoie prin mulţimea de soldaţi. Pe bancheta