1969-Hassel-Sven General-SS

apăsă, până la fund, pe pedala de acceleraţie.
— Ruşii! răcni Porta, apucând-o pe un îngust drum forestier.
— Stoi! Stoi! auzirăm din urmă.
Răsunară împuşcături. Porta conducea nebuneşte, făcând slalom
printre copaci, din fericire nu prea deşi. Opri în sfârşit, scotoci prin lada
cu scule şi scoase de acolo două căciuli ruseşti.
— E mai sănătos să nu fim văzuţi cu tichiile lui Hitler pe cap, spuse
el gâfâind. Noroc că l-am văzut pe Ivan, altminteri acolo trăgeam ultimul
nostru pârţ!
— S-o ştergem cât mai repede! l-am zorit, privind cu spaimă în
urmă.
Cu căciulile cu stea roşie pe cap şi cu gulerele mantalelor ridicate ca
să nu ni se vadă petliţele, puteam trece, la rigoare, drept militari
sovietici, aveam însă pregătite şi grenadele. După un timp, dădurăm iar
de şoseaua principală pe care se scurgeau, în continuare, coloanele
inamice. Porta coti, din nou, pe un drum lăturalnic, dar n-apucarăm să
facem nici zece metri că motorul tuşi de câteva ori şi se opri.
Roşcovanul coborî calm şi, cu aerul cel mai firesc din lume, săltă
capota motorului. Pe drum, o unitate de cazaci trecea cântând. Deosebit
de romantic spectacolul acestor cazaci care cântă în ţăcănit de copite,
dar mie unuia, romantismul ăsta îmi dădea fiori de groază. La repezeală,
am smuls insigna cu cap de mort pe care, ca tanchist într-un regiment
disciplinar, o purtam la petliţe şi am înfundat-o cu tocul cizmei în
zăpadă. Insignele astea blestemate au pricinuit moartea multor
camarazi, veşnic confundaţi cu esesiştii din divizia Totenkopf 24 a lui
Eicke.
— Te temi de Ivan? făcu, sarcastic, Porta. Nu foloseşte la nimic să
smulgi insigna, dacă ne prind ne lichidează oricum ca spioni, din pricina
căciulilor de uniformă. În plus, din câte ştiu, baioneta ta are zimţi, deci
ea nu străpunge doar, ea sfârtecă. Încă de pe vremea primului război
mondial, dacă erai prins cu aşa ceva, te puneau, fără vorbă, la zid. Nu,
băiete, dacă scăpăm, va fi datorită mie şi a rusei pe care-o ciripesc.
Chiar în acel moment, un adjutant artilerist se ivi dintre copaci şi se
apropie de noi.
— Zdarovo (salut), făcu el.
— Zdarovo, ne grăbirăm noi să-i răspundem.
Curios, ocoli vehiculul oprit.
— Hitlerovskaia maşina, constată el încântat, izbind cu cizma pneul
din faţă.
— Îhî.
— Haroşaia?
— Haroşaia.
Artileristul izbucni în râs, îl bătu prieteneşte pe Porta pe umăr şi-şi
băgă nasul în motor. Vru să scoată capacul delcoului, dar fu imediat
plesnit cu o cheie fixă peste degete.
— Holera! exclamă el, deloc supărat, ştergându-şi mâna mânjită de
24 În plan militar, SS-ul era format din Waffen S.S.. mari unităţi combatante,
de elită, multinaţionale, alcătuite numai din voluntari şi formaţiile
Totenkopf (Cap de mort), destinate acţiunilor de represalii, luptei
împotriva partizanilor şi pazei lagărelor de exterminare; fireşte, datorită
bestialităţii lor, membrii acestor unităţi nu prea erau cruţaţi atunci când
cădeau prizonieri.