1969-Hassel-Sven General-SS

— Şi nici măcar nu l-ai ameninţat cu pistolul-mitralieră! Sunt două
luni de când încerc să pun mâna pe vodca asta!
— Numai tâmpiţii pun mâna pe revolver ca să jefuiască o bancă!
Războiul psihologic, camarade, e cel mai eficace, dar pentru asta e
nevoie de creier!
Seara, Porta apăru cu jobenul său galben şi cu monoclul la ochi. A
fost un chiolhan pe cinste! Primul căzut sub masă a fost Krupka, urmat
de Gregor. Micuţul, cocoţat pe masă, ţinea cu tot dinadinsul să ne arate
ce salvamarist nemaipomenit este, fapt pentru care-şi scoase chiar
cizmele.
— Strigaţi după ajutor, ne ceru el, iar eu voi sosi în zbor planat de
sus, de pe debarcader ca să vă scap de înec!
— Ajutor! zbierarăm noi.
— Vin, camarazi! Sosesc!
Şi-ntr-adevăr, a plonjat, buşindu-se de podea cu un vuiet năpraznic.
— De ce nu mi-aţi spus că apa a-ngheţat? Doar nu-s spărgător de
gheaţă!
Bătrânul învârte o secure deasupra capului lui Heide care chiţcăie
de groază. Lungit pe masă, Porta se tăvăleşte de râs gândindu-se cum la
păcălit pe burduhănosul Wilke şi încearcă să golească o cană în care a
amestecat ulei de mitralieră, vodcă, praf de puşcă şi încă o porcărie
găsită la popota ofiţerilor şi-şi face un punct de onoare din a nu vomita
această oroare. Legionarul îl înaintează sergent, prin graţia lui
Dumnezeu, şi Porta plânge de înduioşare.
— Eşti prietenul meu, adevăratul meu prieten, îngăimă Heide, beatcriţă,
îmbrăţişând piciorul mesei.
Bătrânul vrea să iasă, are nevoie de aer proaspăt şi, odată afară, se
crede în ceruri. Legionarul se roagă de un general ascuns în sobă să-l
trimită neîntârziat la Sidi-Bel-Abbès 17 şi îngenunchiază pe o cârpă, în chip
de covoraş, ca să se roage lui Allah.
Singurul care nu-i beat e motanul lui Porta. Aşezat pe coadă ne
contemplă cu un suveran dispreţ.
Obergruppenführerul Heydrich pătrunse în biroul lui Himmler 18 care,
cu un gest, îl invită să ia loc.
— Obergruppenführer, începu Himmler fără alt preambul, se zice că
posedaţi fişe referitoare la orice persoană care aparţine Partidului, SSului
sau Armatei. Se mai spune că, dumneavoastră, aţi calificat această
cartotecă drept explozivă. Este exact?
— Absolut exact, Reichsführer. Ca unul care răspund de siguranţa
internă şi externă, e de datoria mea să ştiu totul despre toată lumea.
— Interesant, făcu Himmler zâmbind glacial. Şi-n lada
dumneavoastră cu explozibil, există cumva şi o fişă de-a mea?
— Perfect posibil, Reichsführer, dar n-am avut timp să examinez
17 Localitate din Algeria, reşedinţă de bază a Legiunii străine franceze
până la strămutarea acesteia de pe solul nord-african — în septembrie
1962 — ca urmare a acordului franco-algerian de la Evian.
18 Himmler, şeful suprem al SS-ului şi al tuturor poliţiilor din Reich, era
foarte înclinat spre misticism, crezându-se chiar reîncarnarea lui Heinrich
I-Păsărarul (duce al Saxoniei din 912, rege 919—936)