Nr. 4 (33) anul IX / octombrie-decembrie 2011 - ROMDIDAC

celebru în lingvistica mondială postsaussuriană. Pe de altă parte, cunoaşterea
profundă a limbilor romanice, dar şi a acelora din arealul balcanic, uriaşa
putere de cuprindere a ideilor generale şi a faptelor de amănunt, simţul ascuţit
al limbii şi neobişnuitul spirit analitic şi de sinteză i-au permis să ofere
soluţii şi interpretări neaşteptate şi de mare subtilitate ale faptelor concrete de
limbă, pe care romaniştii din România şi din toată lumea le vor cerceta, fără
îndoială, cu interes. Dacă la toate acestea adăugăm că aproape toate studiile
cuprinse în volum, „scrise” într-o limbă română exemplară (cum numeşte
autorul limba literară; vezi supra) şi foarte accesibilă, sunt de fapt prelegeri
sau conferinţe ţinute liber, fără text scris în faţă (s.n.), metodă care îi scotea
la iveală memoria fenomenală şi un control foarte exact al logicii discursului,
avem imaginea copleşitoare a genialităţii lui Eugeniu Coşeriu.
De aceea, considerăm că este datoria noastră de conştiinţă de a face
cunoscută şi pe această cale, unui public cât mai larg, opera acestui „gigant”
al lingvisticii mondiale.
1. În România, după 1989, pe lângă numeroasele articole, studii, conferinţe, prelegeri, interviuri
etc. publicate în limba română în diverse reviste, culegeri, volume colective, de autor sau
omagiale, (pentru care v. Bibliografia… din volumul pe care îl discutăm aici, p.31-62), lui Eugeniu
Coşeriu i-au fost traduse în româneşte următoarele lucrări: Limba română în faţa Occidentului, Cluj,
“Dacia”, 1994; Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică, Chişinău, 2004; Introducere
în lingvistică, Cluj, “Echinox”, 1995; Sincronie, diacronie şi istorie. Problema schimbării lingvistice,
Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1997; Lecţii de lingvistică generală, Chişinău, 2000.
2. Cf. rememorările lui Eugeniu Coşeriu din volumul de interviuri Universul din scoică, realizat
de gheorghe Popa, Maria Şleahtiţchi şi nicolae Leahu, Chişinău, “Ştiinţa”, 2004.
3. Iată mărturisirea lui Eugeniu Coşeriu din cartea citată supra (nota 2), p. 49: “nu, nu m-am
înstrăinat niciodată, fiindcătotdeauna am peregrinat, am umblat prin lume cu Mihăilenii mei în
inimă, cu Bălţii mei în inimă, cu Basarabia mea în inimă, cu Iaşii mei în inimă, cu România şi
cu limba română în inimă (…). nu mi-am uitat limba şi pentru că sînt, mai mult sau mai puţin,
de meserie, însă nu mi-am uitat limba şi fiindcă am trăit mereu cu ea, cu scriitorii şi cu poeţii
români şi chiar cu prozatorii români, pe care îi ştiam nu chiar în întregime, dar, în parte, îi ştiam
pe de rost”.
4. Ibidem, p.9-10.
5. Cf. Eugeniu Coşeriu, Lingvistica integrală, p. 8.
6. vezi în acest sens, gr. Brâncuş, Vocabularul autohton al limbii române, Bucureşti, 1983,
idem, Cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române, Bucureşti, 1995.
7. Despre „uniunea lingvistică balcanică” şi concordanţele lingvistice balcanice cf. La
linguistique balkanique în Cahiers balkaniques, nr. 10, 1985, Paris, 1986, p.10 şi urm.; Shaban
Demiraj, Gjuhësi balkanike, Shkup, 1994, p.20 şi urm.; Klaus Steinke, Ariton vraciu, Introducere
în lingvistica balcanică, Iaşi, 1999, p. 45 şi urm.; nistor Bardu, Despre lingvistica balcanică, în
Analele Ştiinţifice ale Universităţii „ovidius”, Secţiunea Filologie, tom x, p.5-21.
8. În note de subsol, editorul precizează de fiecare dată dacă, unde şi când a mai fost
publicat unul sau altul din textele cuprinse în volumul în discuţie.
9.Eugeniu Coşeriu, Lingvistica integrală. Interviu realizat de nicolae Saramandu, Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996, p.112-114.
10. Problema balcanismelor este tratată şi în studiul Balcanisme sau romanisme, din finalul
volumului (vezi infra).
11. Ideea este reluată în studiul Unitate lingvistică, unitate naţională, p. 137, din volumul
comentat.
12. vezi, în acest sens, volumul citat în text In memoriam Eugeniu Coşeriu, p.8.
13. Acest superlativ îi aparţine lui hans helmuth Christmann, cf. Eugeniu Coşeriu, Lingvistica
integrală, p. 8. vezi şi articolul nostru din Ex Ponto, III, nr. 1 (6), p. 161.
14. vezi volumul Eugenio Coseriu, Sistema norma y habla, Montevideo, 1952.
EX PONTO Nr. 4, 2011
167