Nr. 4 (33) anul IX / octombrie-decembrie 2011 - ROMDIDAC

EX PONTO Nr.4, 2011
174
Spre deosebire de Kimon Loghi, Michel Simonidy se apropie de bizantinism
indirect prin intermediul literaturii, şi anume piesa lui victorien Sardou,
Théodora (1884), în rolul împărătesei theodora a Bizanţului fiind distribuită
Sarah Bernhardt. În 1903, pictorul produce un afiş pentru această piesă şi în
special pentru actriţa căreia îi revenea rolul principal, „divina Sarah”. Simonydi
face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine proiectând în
fundal o frescă pe care abia se desluşesc figurile înceţoşate ale unor personaje
din Bizanţ care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul
caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei theodora
care acaparează prim-planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul
îndreptat spre cer, împărăteasa ţine în mâinile împreunate un lujer de crin
care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic
contrastează cu obscuritatea frescei din fundal menită unui rol decorativ. Este
o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul
simbolismului pe care-l reclamă şi figura emblematică a Sarei Bernhardt.
1. Al. tzigara-Samurcaş, Arta în România, Bucureşti, „Minerva”, Institut de Arte
grafice şi Editură, 1909, p.180.
2. Stephen Escritt, Art Nouveau, Phaidon Press Limited, London, 2000, p.21.
3. A se vedea capitolul „Bizantinism şi decadenţă” în Angelo Mitchievici, Decadenţă
şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene, Curtea veche,
Bucureşti, 2011.
4. Adriana Şotropa, Visuri şi himere, p.111.
5. tudor octavian, Un artist al Casei Regale - Ottilia Michail-Oteteleşanu, Monitorul
oficial R.A. Bucureşti, 2008, p.35,36
6. Adevărul literar şi artistic seria III, anul III, no.65, duminică 19 februarie 1922,
p.8.
7. Ibidem, p.8.
8. v., “Pictorul “g.D.Mirea”” în Ilustraţiunea, (revista bimensuală, director george
grant), Anul I, no.3 şi 4, 15 fevruarie 1909, p.60,61.
9. Ruxandra Juvara-Minea „La présence à l’étranger de l’art roumain au premier
quart du xxe siècle II” în Revue Roumaine d’Histoire de L’Art, serie Beaux-Arts,
tomes xxxvI, 1989.
10. vezi Adriana Şotropa, Visuri şi himere, p.101,102.
11. Eugene grasset, „L’Ecole nationale des Arts Décoratifs de Bucarest Domnita
Maria” în Art et Décoration, Emile Lévy, Éditeur, Librairie Centrale de Beaux-Arts, tome
xxIII, Janvier-Juin 1908, p.129.
12. tzigara-Samurcaş, Op. Cit., p.266.
13. Ibidem, p.230.
14. Ibidem, p.232.
15. Ibidem, p.226.
16. Radu Filip, Bellu Panteon Naţional, Editura Crater, Bucureşti, 1997.
17. A. Jeanjaquet în „Salonul de Primăvară al „tinerimei artistice”” în Noua Revistă
română, no. 5, 13 mai 1912, p.67.
18. Ibidem, p.68.
19. Ion Frunzetti, Dimitrie Paciurea, Meridiane, Bucureşti, 1989, p.50.
20. Ibidem, pp.51,52.