Nr. 4 (33) anul IX / octombrie-decembrie 2011 - ROMDIDAC

În acest sens, preluând structurile imaginarului decelate de Lucian Boia,
putem identifica actualizarea arhetipului legat de ,,conştiinţa unei realităţi
transcendente’’ 5 , conştiinţă implantată imaginilor de la simbolurile creştine
evidente: crucea, icoana de lemn, la simboluri camuflate ale solarităţii şi ciclicităţii,
structurate pe aceeaşi direcţie a sacrului care dublează orice act creativ
şi configurează întreaga lume tradiţională. Lucian Boia chiar discută problema
pierderii coordonatelor sacrale în societate contemporană, comentând: ,,setea
de Absolut nu s-a diminuat. nu există nici o pierdere de substanţă, ci doar o
«reînvestire», o nouă distribuire a arhetipurilor. omul trebuie să creadă în ceva,
într-o «realitate» -indiferent care- de esenţă superioară, singura în măsură să
dea un sens lumii religiilor tradiţionale şi dispersarea sacrului, chiar proliferarea
formelor sale «alterate»’’ 6 . Un alt arhetip inspirat într-un mod nostalgic este
cel legat de ,,actualizarea originilor’’ privind fiinţa naţională, percepută atât
ca unitate la nivel colectiv, dar şi la nivel individual.
Într-o altă ordine de idei, ludicul organizează datele eficienţei acestor
imagini, jocul de cuvinte fiind mandatat să confere putere vizuală acestei
campanii publicitare. De această dată textul e o condiţie sine qua non existenţei
imaginii, care nu reuşeşte să transmită dincolo de contextul receptării
ei. Baudrillard consideră elementul ludic drept cel care ,,stabileşte tot mai
frecvent raporturile noastre cu obiectele, cu persoanele, cu cultura, cu divertismentul,
cu munca uneori, dar şi cu politica’’ 7 , anunţând astfel instaurarea
epocii caricaturale; după ce modelele legendare s-au sfârşit, nu poate urma
decât parodia acestora.
O compoziţie ritualică
o analiză atentă a acestei campanii publicitare demonstrează, în ceea
ce priveşte organizarea în câmpul vizual, o perfecţiune şi o armonie căutate,
gândite şi atent developate pentru viitoarea decodare a ,,cititorului’’. Regula
celor trei părţi este suprasolicitată în acest sens. De asemenea, fiecare imagine
se construieşte pe baza coordonatelor verticale şi orizontale subliniate prin
indicaţii convenţionale, toate aceste elemente formale având la nivelul Ideii
care le-a generat teoria axiologică pe baza căreia se construieşte universul
rural tradiţional, spaţiul, timpul şi cauzalitatea locuind în mod esenţial în acest
cosmos reorganizat în planul imaginii. Cele trei părţi amintite mai sus se pot
substanţializa la nivel profund în ipostaza trinitară, magică, deci păgână, dar
EX PONTO Nr. 4, 2011
187