1985 Sven Hassel Comisarul

mo~~. Aşteaptă tu numai! O să ţi se şteargă ţie rânjetul de pe Hiih Ca> amen ' n t a sumbru conţopistul diviziei.
Generalul von Cenţi ° rf a luat ~° razn a! Şi-a ieşit pur şi simplu din cizme! rurala noastră telefonică e blocată
de atâtea' apeluri cu g eri despre pantere. Până să ne dezmeticim,
Va Veni " în ;P ersoană s* vadă ce
245
— Nu pricep ce legătură au plângerile tale cu noi, răspunde amabil Weingut. Pantherele sunt la locul lor.
Singurii care s-ar putea plânge din cauza lor se află de partea vecinului şi, din câte ştiu eu, plângerile lui Ivan
nu prea sunt luate în seama!
— Ai o panteră neagră care aleargă liberă de colo-colo, provocându-le oamenilor atacuri de cord şi
pete pe creier Generalul vrea o investigaţie. O investigaţie amănunţită. Bagă !a cap, dragul meu porc de
prieten!
— De ce nu tragi tu o fugă la sanitar ca să-ţi dea nişte pastile? îl sfătuieşte Weingut pe un ton părintesc. Aici,
în 27 Panzer, nu-i nimeni atât de scrântit încât să se învârtă cu ceva atât de zurliu ca o panteră neagră. Ştii,
presupun că asemenea dihănii muşcă oameni!
O jumătate de oră mai târziu, la telefon se află aghiotantul diviziei.
— Ce se tot aude cum că aţi umbla cu o panteră neagră? îl descoase pe aghiotantul Regimentului, un Leutnant
tânăr şi fără experienţă, proaspăt venit de la şcoala de ofiţeri. Pe-aici, pe la divizie, circulă tot felul de zvonuri
trăsnite.
— Ce culoare are Pantherul? întreabă senin aghiotantul Regimentului. Noi n-avem Panthere negre!
— La naiba, omule, nu Je tancuri vorbesc, scrâşneşte aghiotantul divizional, fornăind ca un motor cu
aburi încins. E o felină mare, adevărată, o sălbăticiune din junglă, care haleşte companii întregi de copoi. Tu-ţi
dai*seama că şeful Batalionului de Poliţie Militară e la balamuc, în cămaşă de forţă, în urma unei întâlniri cu
afurisita voastră de panteră neagră?
— Dar, domnule, vă asigur că nu avem nici o panteră neagră, se tânguie aghiotantul Regimentului pe un
ton slugarnic. Singurele animale pe care le avem sunt doi câini-lup aparţinând mecanicului-şef Wolf, şi
aceştia sunt ţinuţi din scurt, cu permisiunea comandantului.
— Pasionaţi de animale, oftează resemnat aghiotantul diviziei. Pregătiţi-vă pentru un tărăboi pe cinste pe
chestia asta. Se aude deja de mişcări la Cartierul General, şi din partea populaţiei civile din zonă plouă cu
reclamaţii!
— Domnule, nu pricep nimic! răspunde aghiotantul Regimentului, neajutorat. Nu ştiu nimic despre o
panteră neagra la 27 Panzer. Trebuie să fie o regretabilă eroare. De ce nu-i întrebaţi pe cei de la corpul
veterinar?
— Te-am prevenit, rânjeşte maliţios aghiotantul diviziei, trântind receptorul.
Oberst Hinka tocmai se bărbiereşte, când telefonul său particular începe să sune strident.
— Hinka, spune el brusc.
__ Hiihnersdorf! Ce dracu' se-ntâmplă la regimentul tău?
vrea să ştie generalul diviziei, fără nici un fel de introducere politicoasă.
— Ce se-ntâmplă? face Hinka, cu o uşoară ezitare.
— Tu eşti comandantul, nu? Dacă tu nu ştii ce se-ntâmplă, cine dracu' să ştie? Alia de la mine că oamenii tăi se
joacă c-un fel de bestie carnivoră şi bagă groaza în populaţie. Jumătate din copoii mei sunt la balamuc din cauza
ei. Oberst Hinka, dacă zici că nu ştii nimic despre asta, atunci află că eşti singura persoană din toată Armata a 4-a
care habar n-are! Generalfeldmarschallul în persoană cere de urgenţă un raport amănunţit asupra
situaţiei!
— Totul sună ca un fel de glumă prostească, domnule general, răspunde Hinka, caracterizând bine
situaţia. Despre ce ,|'el de bestie carnivoră c vorba?
— Nu ţi-am spus? urlă generalul, înfuriat. E-o panteră, pe toţi dracii! O panteră neagră căreia i se
spune Ulrich!
Hinka închide ochii'şi blestemă încetişor. Nu mai are nici o îndoială unde poate găsi pantera şi pe complicii ei.
Trage de câteva ori. adânc, aer în piept şi-şi şterge furios spuma de pe faţă.
•— Se va face de urgenţă un raport, domnule, făgăduieşte el.
— Sper, pentru binele tău, scrâşneşte generalul. Cazul ăsta e mult mai grav decât îţi închipui.
Generalfeldmarschallul a cerut ca pantera să fie împuşcată şi vinovaţii să fie aduşi în faţa Curţii Marţiale. Fir-ar
să fie, Oberst. e lată! Vreau raportul tău în şaizeci de minute!
— Oberleutnant Soost! urlă Hinka pe un ton care răsună prin Cartierul General al Regimentului.
Oberleutnant Soost! repetă el nerăbdător, aruncându-şi violent prosopul într-un colţ.
— Oberst. să trăiţi! bâlbâie îngrozit aghiotantul său, pocnind din călcâie.
— Găseşte-1 pe nemernicul ăla de Porta şi vino cu el încoace, ocărăşte Hinka cu năduf.
— Porta? întreabă aghiotantul, care n-a auzit niciodată de cineva cu acest nume.
— La dracu'. omule, răcneşte Oberst Hinka, nu pricepi chiar' nimic? Obergefreiter Porta, i'ir-ar să fie!
Compania a 5-a. plutonul 2. Ticălosul să se prezinte la mine numaidecât, împreună cu pantera
neagră Ulrich!