Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
cumva s-a întâmplat, iar Wachtmeisterul de cavalerie a murit ca un câine, domnule. Pe distanţe mici, să<br />
trăiţi, pistolul 08 sapă o gaură adâncă într-un om. domnule, aşa cum poate să facă şi un P-38. dacă înţelegeţi<br />
ce vreau să spun. Aş putea să vă demonstrez, să trăiţi, dacă...<br />
— Dă pistolul la o parte, ţipă Emil Afurisitul disperat. Vreau să terminăm odată cu cazul ăsta, fără<br />
să mai amestecăm<br />
-»..<br />
• colonei sau pistoale. De ce se află aici preotul şi ofiţerul Ca 'dic? Tu să taci, Obergefreiter, îl ameninţă el pe<br />
Porta. Nu 1116 s£ te mai aud vorbind niciodată. Nici chiar dacă noi doi vre m fj singurii supravieţuitori la<br />
sfârşitul războiului! Aş prefera v ă vorbesc singur. Răspunde tu, Unteroffizier! rage el către Gregor. Dar<br />
Gregor e pe cale să facă o criză de nervi şi nu e în tare să articuleze decât nişte sunete ciudate.<br />
Emil Afurisitul începe să tremure. Se pocneşte disperat peste frunte cu ambele mâini.<br />
— Isuse, losife, Mărie şi Sfântă Treime! In ce-am intrat? Am înnebunit sau totul e numai o închipuire?<br />
— Permiteţi să raportez, să trăiţi, tună Micuţul cu o voce adâncă de bas. Permiteţi să raportez cum<br />
ne-a ordonat Standortkommandantul de la Moabitt/Berlin să-1 arestăm pe preotul regimentului,<br />
domnule, şi să-1 luăm cu noi, fiindcă a văzut că ne îndreptam spre pârnaie. Standortkommandantul<br />
spunea că-i va telefona comandantului închisorii şi va discuta cu el în legătură cu preotul, să trăiţi!<br />
— Dar pentru ce să-1 arestez? se tânguie Emil Afurisitul. Trebuie să ştiu cum să-1 înregistrez. Nu pot să<br />
completez o fişă cu: „Primit l preot de regiment". Aici e închisoare prusacă, nu birou pentru bagaje!<br />
— Cu permisiunea dumneavoastră, să trăiţi, preotul regimentului 1-a insultat pe Dumnezeul german,<br />
minte nepăsător Micuţul, care urmăreşte plin de interes cum Emil Afurisitul mâzgăleşte febril<br />
formularele de intrare în puşcărie.<br />
— Foarte bine, mormăie satisfăcut Emil Afurisitul, în vreme ce stiloul îi alunecă mai departe pe foi. Nimic<br />
altceva, sper!<br />
— Numai puţină defăimare la adresa Fiihrerului, face Micuţul, oftând din rărunchi.<br />
— Tâmpitule, nu puteai să spui asta direct? tună Emil furios. Acum va trebui să schimb<br />
formularul, iar asta nu se poate face decât în prezenţa a trei persoane de încredere. Nu e o chestie foarte<br />
simplă în Germania de azi. Toată lumea ştie că insulta la adresa Fiihrerului trece înaintea insultei aduse<br />
Iui Dumnezeu! începe să şteargă cu disperare, face o criză de nervi Şi se apucă să roadă dosarul cu<br />
formulare de intrare. Cheamă gardianul şi îi ordonă să-1 ducă pe preot în celula 210, în aripa ofiţerilor.<br />
— Dominus vobiscum! răsună din depărtare binecuvântările Preotului.<br />
— Şi cu ăla de-acolo ce-i? întreabă Emil Afurisitul, arătând spre ofiţerul medic.<br />
— Permiteţi să raportez, să trăiţi, răsună vocea Micuţului. Doctorul e aici din propriul său ordin.<br />
— Sfinte Dumnezeu german! exclamă Emil. Unde Von) ajunge dacă un neamţ poate să se aresteze pur şi<br />
simplu singnr, Va trebui să construim cel puţin o mie de puşcării noi!<br />
— Ia stai aşa! Am eu grijă de tine, vociferează ofiţeri.' medic. Acolo unde mă aflu eu n-au ce căuta<br />
simulanţii. Ţt, Hauptfeldwebel, tu! Eşti apt pentru serviciu!<br />
— Permiteţi să vă explic, intervine brusc Porta Obergefreiter Creutzfeldt are nişte pete pe creier, să<br />
trăiţi! A foM odată pocnit de un cal. A uitat să vă spună că ne-am întâlnit a-Majorul von Ott, comandantul<br />
activ al Wachtbatallionulin Berlin. El ne-a ordonat să-1 luăm pe doctor cu noi, domnule, pentru că a deranjat<br />
corpul de gardă şi, încălcând regulamentul, a luat bagheta dirijorului de fanfară şi a pus fanfara să cântf muzică<br />
interzisă.<br />
— Am auzit eu ceva în legătură cu asta, oftează Emil Afurisitul, clătinând din cap. O să-1 coste<br />
scump!<br />
— Permiteţi să raportez, să trăiţi, continuă Porta impasibil, a fost odată un farmacist de campanie din Corpul 8<br />
Armată, din Vrena. Voia să dirijeze detaşamentul fanfarei regimentului „Hoch und Deutschmeister". Ei<br />
bine, domnule, asta 1-a costat scump şi pe farmacist. Nici măcar n-a apucat să...<br />
— Mai tacă-ţi gura, Obergefreiter! La dracu' şi cu farmacistul şi cu Viena! rage Emil<br />
Afurisitul, trântindu-şi pistolul pe birou. Dacă nu primesc azi documentele, vă trag pe voi la răspundere. Ce<br />
să fac cu prizonieri fără formulare (ie intrare? Va trebui să-i ţin aici o veşnicie, până o să-ncepem cel de-al treilea<br />
război mondial. Dacă nu sunt înregistraţi, cum să-i lichidăm? Nimeni n-o să-i poată chema la interogatoriu şi<br />
astfel n-o să mărturisească nimic, deci nu pot fi deferiţi Curţii Marţiale. Bietul Emil o să rămână<br />
pentru totdeauna pe cap cu ticăloşii ăştia arestaţi ilegal. Vă daţi şi voi seama c-aş putea să intra la apă. O să mă<br />
pomenesc tras la răspundere de vreun Kriegsgerichtstrat pentru arestarea ilegală a personalului Armatei. Şi<br />
în cazul de faţă e vorba de un ofiţer. Scoate un oftai de disperare şi se afundă în propria-i osânză.<br />
Porta suspină o dată cu el.<br />
— Permiteţi să raportez, domnule, trăim nişte vremuri grele şi nemiloase. Un război mondial aduce<br />
întotdeauna greutăţi.<br />
— Ai perfectă dreptate, admite Emil Afurisitul resemnat şi îi ordonă gardianului să-1 ducă pe ofiţerul medic în<br />
celula 209
Change language