1985 Sven Hassel Comisarul

— Razna sau nerazna, eşti apt pentru serviciu. Contează pe chestia asta, ticălos nenorocit! proclamă
ofiţerul medic cu voce tare.
Peste puţin timp îl întreabă pe preotul regimentului dacă vrea să aibă de-a face cu el.
— Domnule, eşti beat, spune preotul.
__ Eroare! Tu eşti beat, părinte. Dar nu-ţi foloseşte la nimic.
c- «ţii că tot eşti apt pentru serviciu. Cară-te pe front să fii • nuşcat! Ar putea un câine să ajungă în rai?
întreabă el după o auzâ scurtă, cu o privire ciudată.
__ Cererea trebuie făcută la episcopul din Miinster. Va fi ivita cu seriozitate, răspunde preotul. Va beneficia
şi de recomandările mele. Nu uita de ştampile!
__ La dracu', nu pot să mai suport tot rahatul ăsta! ţipă Gregor. Devine exagerat de zelos: Prizonieri,
escortă! în formaţie, adunătură de neisprăviţi! Prizonierii la mijloc! Dacă deschide vreunul gura, îi sparg
faţa! Distracţia s-a terminat! Suntem din nou soldaţi!
în vreme ce plecăm de la „Fecioara trandafirie" cântând fericiţi, câţiva dintre noi se împiedică pe trepte.
Preotul se caţără pe un stâlp şi începe să latre. Ne spune'că e lup.
— Uitaţi-vă la mine cum zbor! urlă el triumfător, aterizând cu un pleoscâit în mocirlă.
Gregor ne ordonă să ne încolonăm pentru numărătoare, însă ne schimbăm mereu locurile şi nu reuşeşte să
treacă numerele în catastif.
— Trebuie s-o iau mereu de la capăt, oftează el nefericit. Ne tot înmulţim de parcă am fi iepuri.
— Lasă-mă pe mine să număr, se oferă Porta, serviabil. Dar nici el nu poate să pună cifrele în ordine. Se
duce înapoi în cârciumă şi iese cu o cretă de biliard. Fiecare om trebuie să-şi facă un semn cu creta pe botul
cizmei stângi şi apoi să meargă înapoi la „Fecioara trandafirie" pentru a nu încurca
numărătoarea. Preotul strică toată treaba, fiindcă face câte un semn pe amândouă cizmele.
Gregor simte că plesneşte de furie şi începe să se dea cu capul de perete.
Apoi, Porta are o altă idee. Să i se ofere fiecăruia câte o halbă plină cu bere, pe care s-o bea şi s-o aşeze
goală în spatele tejghelei! De data asta, Micuţul e cel care compromite tentativa numărătorii, luându-şi
câteva halbe în plus, în vreme ce alţii le scurg pe-ale lor de ultimele picături.
Gregor renunţă la încercarea de a mai ţine evidenţa. E dimineaţă de-a binelea când mărşăluim pe Podul
Spree din Kronprinzen Ufer şi auzim din depărtare o fanfară militară.
— Un cântec! ordonă preotul regimentului, şi începe cu voce tare:
31
Willst du mic/i noch einmul schcn solist du ntich dem Rahnhof g clic n In dan grossvn Wariesatil, sulicn
tt/> uns :itm Ictzcn Mal...*
— Aranjaţi-vă echipamentul, îndreptaţi-vă căştile! ordon: nervos Gregor. Pentru numele lui
Dumnezeu, sirăduiţi-vă ^ arătaţi cât de cât a soldaţi germani! Micuţule. saltă-ţi carabina o cari de parcă ai
fi un braconier deşelat.
— Ce se aude'.' bolboroseşte Albert. şi un rânjet dement j. trece peste lata ca de "smoală. Vine Adolf?
— Mai rău, geme Gregor. Vine noua gardă. Mărşăluia direct încoace şi camă „Badenweiler".
marşul Fuhrerului.
— C'est Ic bordel! aruncă indiferent Legionarul.
— Probabil că sărbătoresc ceva, /ice Porta. O retragere victorioasă, aproape sigur!
i
— Ce-ar i'i să ne aciuim la „Jandarmul şchiop" până ce treimi propune Micuţul practic. L : pe-aici pe undeva.
Trecem repede p, lângă popicăria aia idioată şi intrăm imediat la „Jandarm'
— Prea lâr/iu. declară Porta. Ceru! se va prăbuşi a.suprj noastră.
C) laniară de infanterie, condusă de un tambur-maior. îs: face apariţia- triumfal de după colţ. Toată strada
e invadată,i
— Treci la atac, fiule, suge rea/ă Porta. Tu e>ti comandanţii!! unei escorte mihtaie care duce prizonieri
in lanţuri, l ir conformitate cu Regulamentul Armatei, ai cale liberă înainte;] lăutarilor ăstora. Fanfara e
cea care trebuie să facă loc! Ti:" trebuie să opreşti doar când e vorba de unităţi grele motorizau
— Bine, bine. dar fanfara cântă ..Badenweiler". intervine Heide. Chiar şi unităţile grele motorizate trebuie
să se oprească,'
.Scrie toarte clar în Regulamentul Armatei, în partea destinai:": fanfarelor militare.
— Sfântă Fecioară, ce să fac? geme Gregor disperat.
— Să câştigi timp, îl sfătuieşte Porta. Ordonă ca prizonieri: şi escorta s-o ia înapoi pe Podul Spree. Astfel, n-o să
poţi I: acuzat că n-ai respectat traseul. Şi nici ăştia din fanfară n-o să poată spune că le-ai ieşit în cale!
— Tu as ruison*. intervine Legionarul.
— Dar nu putem să mărşăluim înapoi o veşnicie! se înfuri'-Gregor, privindu-1 furios pe Porta.
___ Mu, sigur că nu, explică Porta calm. Imediat ce vor mina marşul lui Adolf, o să poţi trece primul,
împreună cu ' er orta. Te duci înainte ca-n brânză şi, dacă acritura aia de ^ur-major nu se dă în lături imediat, o