You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
exploziv.<br />
Micuţul aruncă pe rampă trei sau patru lăzi.<br />
— Şi tu, profesore! spune el, azvârlindu-1 lângă lăzi. Dumnezeu să te păzească dacă te prind cu<br />
vreo şmecherie! O să împachetez încărcătura cu tine şi-o să te trimit direct în braţele<br />
lui Ivan!<br />
— De 'ce mă hărţuieşti mereu? se tânguie profesorul, încercând să ridice o ladă, dar nu e în stare<br />
s-o mişte din loc.<br />
— Ţine-ţi gura când vorbesc şi când gândesc eu! i-o retează scurt Micuţul. Ia târnăcopul ăsta. Du-te şi fă o<br />
gaură pentru pulbere, şoarece de bibliotecă ce eşti! Până la urmă, ori dai ortul popii, ori ajungi cel mai bun<br />
soldat german. O să mărşăluieşti în pas de gâscă până la şcoala aia a ta de la ţară!<br />
— Daţi-i drumul! strigă Bătrânul agitat. Cinci metri între încărcături. Heide, tu conectezi firele!<br />
— îi sparg! urlă Micuţul nerăbdător, căruia îi place la nebunie să declanşeze explozii.<br />
în următoarea jumătate de oră lucrăm cu o viteză nebună.<br />
— îţi dai seama cât de groase sunt zidurile astea? întreabă Barcelona. Sunt mai groase decât cele<br />
ale fortâreţei din Brest-Litovsk, care nu erau chiar nişte decoruri scenice!<br />
138<br />
— Mai scuteşte-mă de flecăreala ta! se răsteşte Bătrânul iritat.<br />
îl înghionteşte pe Micuţul în umăr. Uriaşul împinge o încărcătură triplă într-una din gropi.<br />
— Mai e destulă! se apără Micuţul, arătând spre lăzile pline de muniţie.în afară de asta, ceea ce folosim nu<br />
mai trebuie să cărăm. cu noi.<br />
— Mi se pare că vrei să sari şi tu în aer, mârâie îmbufnat Bătrânul. Să ştii că nu împachetăm caramele. E<br />
al naibii de periculos!<br />
— Gata, strigă Heide, îndreptându-se ţanţoş spre Bătrânul.<br />
— Lasă-mă pe mine! zbiară Micuţul, năpustindu-se la detonatorul căruia Gregor îi conectează<br />
ultimele fire. Ţineţi-vă bine, fiilor! O să facem „bum-bum", râde el fericit.<br />
Apucă strâns mânerul cu ambele mâini şi-1 apasă cu toată greutatea. Explozia zguduie rampa din temelii.<br />
Simţim cu toţii presiunea suflului, care ne absoarbe pur şi simplu tot aerul din plămâni. Un zid înalt de<br />
douăzeci de metri se prăvăleşte, împroşcându-ne cu mortar şi bucăţi de beton. Câteva clipe mai târziu, se<br />
dărâmă tot peretele exterior. Clădirea pare că se leagănă, apoi se prăbuşeşte. Două coşuri înalte din sala<br />
cazanelor se năruie peste aripa în care sunt încarcerate femeile. Trosnetul pare că nu se va mai opri<br />
niciodată; norul de praf de deasupra clădirii creşte necontenit.<br />
Urmează un moment de linişte adâncă. Flăcări ţâşnesc de pretutindeni, răspândindu-se cu o viteză<br />
uimitoare, ca un covor de foc care se desfăşoară.<br />
Pereţii cad. Plouă cu bucăţi mari de mortar şi cărămidă.<br />
— Netrebnicilor! înjură un Feldwebel din Genişti, ştergându-şi sângele de pe faţă. Ce naiba! N-aţi<br />
mai lăsat în viaţă nici măcar un şobolan. Eu aş şterge-o dac-aş fi în locul vostru. Pe mine m-ar cam<br />
îngrijora chestia asta!<br />
— Isuse şi Mărie, strigă Micuţul, ridicându-se în genunchi. Asta mai zic şi eu bubuitură! Toată cuşca s-a<br />
făcut praf! Va dura ceva timp până când vor drege-o, ca să primească următorul lot de sclavi.<br />
Asociaţia pentru Ajutorarea Prizonierilor ne va da şi o medalie drept răsplată. Doamne ajută-ne, ce<br />
bubuitură frumuşică a fost!<br />
Albert se scoală cu faţa complet cenuşie şi îşi duce pumnii încleştaţi deasupra capului.<br />
— Frontul Roşu! zbiară el, cu o expresie tembelă pe chip.<br />
— Pornim! ordonă Bătrânul, ridicându-se în picioare, cu automatul deja pregătit.<br />
Plutonul aruncătoarelor de flăcări merge în frunte şi aruncă limbi de foc în fiecare locaş de tragere,<br />
împreună cu Porta, sar<br />
140<br />
în cel mai apropiat post de apărare şi luminez interiorul cu lanterna. Pretutindeni, cadavre carbonizate, cu<br />
braţele descărnate întinse pentru a se apăra. Mulţi nu mai sunt decât nişte mumii scofâlcite. Aruncătorul de<br />
flăcări i-a ucis dintr-un singur jet. Cei care n-au fost atinşi direct par neobişnuit de mari în comparaţie cu<br />
mumiile chircite.<br />
— Un război crud se termină repede. Oricum, aşa scrie pe afişele de propagandă, explică Porta. Dar e o<br />
minciună, ca, de altfel, tot ce se întâmplă în războiul ăsta. Războiul pe care-1 purtăm e cel mai crud dintre<br />
toate şi se pare că va dura o<br />
veşnicie.<br />
între două ziduri înnegrite ale închisorii se află o curte lungă şi îngustă în care zac mormane de leşuri.<br />
— împuşcaţi în ceafă! constată Barcelona, după ce i-a răsucit pe câţiva cu ţeava automatului.<br />
— Nu-i adevărat, strigă Gregor neîncrezător, aplecându-se deasupra unui cadavru îmbrăcat în zdrenţe
Change language