1985 Sven Hassel Comisarul

ale echipajului său.
— închideţi turelele! Panzer, marş! ordonă Bătrânul. Cei şapte sute de cai putere ai Tigerilor duduie
sălbatic,
înaintând zgomotos prin sat. Găini înspăimântate aleargă în toate direcţiile.
Un grup de soldaţi ruşi se năpustesc îngroziţi spre adăposturile săpate în pământ. Un şir de trasoare din
mitraliera de pe turelă ţâşneşte către ei, îi loveşte şi-i doboară în praful drumului. Oamenii urlă şi privesc
îngroziţi tancurile care se îndreaptă spre ei. Şenilele late îi strivesc complet.
Trecem pe sub nişte rufe puse la uscat. Lenjerie de corp, cearşafuri şi prosoape se agaţă de turelele şi de
tunurile tancurilor, fluturând asemenea steagurilor într-o zi de paradă militară.
— Precis o să apară în „Pravda" de mâine: „Unităţi germane Panzer jefuiesc lenjeria rusească", rânjeşte
Porta, apăsând pe pedala acceleratorului. Fi-le-ar ochii ai dracului, răcneşte el, nu mai văd nimic. O
pereche de chiloţi albaştri îmi acoperă fanta de observaţie.
Cu un zăngănit strident, tancul alunecă într-un şanţ antitanc.
— Ce naiba faci? bombăne Bătrânul.
— Păi am spus că nu mai văd nimic, se apără Porta. O pereche de chiloţi comunişti îmi astupă vederea!
Doamne, ce de arme folosesc şi ruşii ăştia! De ce nu avem pregătit un plan de apărare pentru cazul în care
ne bombardează vecinii cu chiloţi 254
de damă? Am avea nevoie de o circulară de la fabrica de hârtie a lui Sally!
Staţia radio zbârnâie cu înverşunare. Răspunde Bătrânul.
— Ce dracu' faci, Beier, răcneşte agitat comandantul companiei. Ieşiţi odată din groapa aia, fir-ar
să fie, dacă nu, o să vă treziţi în faţa Curţii Marţiale! Nu trebuia să vă opriţi!
— Au cu toţii rahat între urechi, asta e, zbiară enervat Porta. Roteşte şi ambalează Tigerul, încercând
sâ-1 scoată din capcana pentru tancuri. E nevoie de ajutorul unui alt tanc pentru a elibera din groapă
cele şaizeci şi opt tone de metal.
în cele douăzeci de minute cât am fost imobilizaţi, întreaga privelişte de pe câmpul de luptă s-a modificat.
Tancuri ruseşti roiesc pretutindeni, aliniate şi ele în formaţie de săgeată.
Ne oprim, tragem, bombardăm cu obuze poziţiile antitanc, strivim unităţi de infanterie, acoperim adăposturi
şi terciuim oameni.
Tancurile inamice se află la circa două mii de metri , depărtare; cât timp nu se apropie la mai puţin de opt
sute de metri, nu reprezintă un pericol; le putem nimeri de la o mie opt sute metri distanţă. Tunurile noastre
lungi de 88 mm, cu precizia lor extraordinară şi unghiul mic de foc, pot distruge orice tanc inamic.
Ambele companii de Tigeri se grupează într-un uriaş vârf de săgeată şi aruncă o ploaie de obuze în
blindatele ruseşti care se apropie treptat.
într-o clipă, întreaga stepă devine un cimitir imens de tancuri!
Ziua însorită de vară se întunecă din cauza norilor denşi şi negri de fum, care se înalţă din tancurile ce ard.
Totuşi, se pare că ruşii au învăţat ceva de la noi. Se avântă înainte cu viteză maximă, încercând să se
apropie de limita de opt sute de metri a razei lor de acţiune şi să-şi folosească tunurile de 76 mm. — Ţineţii
la distanţă! ordonă prin radio comandantul companiei, împrăştiaţi-vă! Atacaţi flancurile!
Căldura din tancuri devine insuportabilă. Sudoarea curge şiroaie pe noi şi suntem la fel de negri ca şi
Albert. Doar globii oculari şi dinţii ne-au mai rămas albi.
Un T-34 e aruncat în aer deasupra unei movile şi, cu un plesnet sec, cade peste o mină. Pare că se afundă cu
totul în pământ, în clipa următoare, un obuz perforant se înfige în blindajul frontal de 60 mm al tancului.
Turela crapă şi ţeava tunului se rostogoleşte între doi bolovani cât toate zilele.
O companie de tancuri grele KW-2 avansează în linie dreaptă şi se opreşte la marginea pădurii. Limbi de
flăcări ţâşnesc din ţevile tunurilor de 150 mm.
-'.-•-'.. ' 255 .
Tigerul lui Barcelona, care se află cu puţin în urma noastră, pare că se umflă ca un balon şi apoi explodează
într-o vâlvătaie de flăcări. Trei din cei patru oameni ai echipajului se tăvălesc disperaţi pe pământ,
încercând să stingă focul care dansează sălbatic pe uniformele lor.
Tigerul Legionarului se întoarce din drum pentru a le veni în ajutor.
înainte ca Bătrânul să apuce sâ-1 oprească, Micuţul coboară din turelă şi se năpusteşte către tancul cuprins
de flăcări, îl ia pe Barcelona în spinare ca pe un sac gol şi o rupe la fugă spre noi. Albert vine şchiopătând
în urma lor; groaza i se citeşte pe chip.
îi ajutăm să intre cât mai repede în tanc. Micuţul se întoarce în goană să-1 aducă şi pe trăgător, căruia i-a
fost smuls braţul stâng.
Câţiva infanterişti ruşi coboară în fugă dinspre culmea dealului. Gloanţele şuieră în jurul Micuţului care
aleargă cu toată forţa, ţinându-1 pe tanchistul rănit pe umăr.