N - Limba Romana

106 ROMÂNĂ
Rugăciune de Mihai Eminescu corespunde primului sens şi este „un act de
implorare al celor bântuiţi de valul istoriei, al celor ce plutesc pe marea vieţii,
dar nu ca nişte naufragiaţi, ci înlăuntrul unei Nave ce-şi propune să biruiască
furtunile, avându-l pe Hristos la cârmă şi pe Sfânta sa Maică la proră” 15 .
Creaţia lui Dimitrie Bolintineanu, poet religios, conţine poezii de inspiraţie
biblică precum Fecioara Maria, La Dumnezeu, La Iisus pe cruce, oferind prin
aceste texte o imagine redimensionată asupra vieţii Mântuitorului Hristos, a
Maicii Sale.
Meditaţiile pe marginea poeziei religioase româneşti, ca reacţie a unei false controverse
şi a unor inutile contestări, disting două tipuri majore şi evidente de
poezie religioasă: „o poezie religioasă manifestă (cu trimitere directă la învăţătura
creştină şi biblică) şi o poezie religioasă imanentă în care «reverberaţia sacrului»
vine dintr-o viziune creştină asupra existenţei umane” 16 .
Ca în orice poezie tematică, şi în domeniul liricii religioase sunt capodopere
şi realizări mai modeste. De reţinut însă că poezia religioasă are un mesaj
înălţător de transmis cititorilor: „poetul este un purtător al unui mesaj înalt
în istorie, un mărturisitor al Logosului”, cum spunea marele imnograf Ioan
Alexandru.
Printre poeţii de inspiraţie creştină din lirica românească se numără Nichifor
Crainic şi Vasile Voiculescu. Spiritul religios al lui N. Crainic se profilează începând
cu volumul apărut în 1931 – Ţara de peste veac: „Întregul spirit al acestei
cărţi este setea de absolut, dorul sufletului de a se desprinde din nimicnicia
şi mizeria condiţiei contingente, spre a îmbrăţişa nemărginitul” 17 . Despre Nichifor
Crainic, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae spunea că este „poetul
nostru creştin prin excelenţă, cum este Paul Claudel, poetul creştin francez
prin excelenţă, sau Rainer Maria Rilke, poetul creştin german prin excelenţă”.
Prin viziunea tradiţionalistă, Nichifor Crainic continuă pe Coşbuc şi Goga,
dar mai mult decât la predecesorii săi se conturează în poezia lui o lume a
credinţei, o „uriaşă ecclesia”. Deşi Părintele Profesor Dumitru Stăniloae nu-l
aminteşte alături de Nichifor Crainic, pe Vasile Voiculescu, acesta este, de
asemenea, poetul nostru creştin prin excelenţă.
Un studiu pertinent asupra poeziei noastre religioase moderne realizează Valeriu
Anania, în cartea sa Din spumele mării, unde găsim şi un capitol special
închinat poeziei religioase a lui V. Voiculescu. Aşa cum era şi firesc, primul
poet de sensibilitate creştină este însă Eminescu. Autorul aduce în discuţie
sentimentul religios din poeziile: Rugăciune, Colinde, colinde, Învierea, Christ,
Răsai asupra mea. În urma unei analize teologice a Luceafărului, Valeriu Anania
concluzionează că „eroul poemului, Luceafărul – Hyperion, a fost con-