Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
teatru 175<br />
REGIZORUL TV: Poftim cartea mea de vizită. Sună-mă mâine ori poimâine.<br />
Nu! Mai bine săptămâna viitoare! La revedere.<br />
CAZACUL: Dolî, nalitîie aloiu kroviu, Smerti i toska... La revedere.<br />
Cazacul-actor iese din scenă.<br />
TELEJURNALISTA: Are talent.<br />
reGIZORUL TV: Are tupeu.<br />
TELEJURNALISTA: Eu zic că are talent.<br />
reGIZORUL TV: Ce folos că are?<br />
TELEJURNALISTA: Eu l-am filmat când recita poemul.<br />
reGIZORUL TV: L-ai filmat? Eu stăteam şi mă uitam la el cu gura căscată.<br />
TELEJURNALISTA: Îl punem în emisiune?<br />
reGIZORUL TV: Eu l-aş pune. Da’ ştii că nu eu decid. Decide şeful.<br />
TELEJURNALISTA: Imbecilul ăla...<br />
reGIZORUL TV: E ora două! Mai vine cineva?<br />
TELEJURNALISTA: M-am înţeles cu doamna Zina să vină la două.<br />
reGIZORUL TV: Care doamna Zina?<br />
TELEJURNALISTA: Doamna Zina din Doroţcaia. Băiatul ei a călcat pe o mină.<br />
reGIZORUL TV: Doamne fereşte!<br />
Apel telefonic.<br />
TELEJURNALISTA (răspunde la telefon): Doamna Zina? Aţi ajuns? Intraţi, vă rog.<br />
Scena 12<br />
Intră Zina.<br />
reGIZORUL TV: Bună ziua, doamnă. Luaţi loc.<br />
TELEJURNALISTA: Cum îl chema pe fiul dumneavoastră?<br />
ZINA: Gheorghe.<br />
TELEJURNALISTA: Sunteţi din Doroţcaia?<br />
ZINA: Da, din Doroţcaia.<br />
TELEJURNALISTA: Ce-i plăcea băiatului dumneavoastră? Cum învăţa la şcoală?<br />
ZINA: Gheorghe s-a născut la 9 mai 1985. Atunci se sărbătorea Ziua Biruinţei.<br />
A crescut înalt şi frumos, era mai înalt decât băieţii de vârsta lui.<br />
Gheorghiţă era îngrijit şi ascultător. Îi plăcea să pescuiască şi să se scalde în Nistru.<br />
Dar cel mai mult îi plăcea să construiască. I-am cumpărat un constructor şi<br />
se juca cu el, construia diferite clădiri.<br />
Fiul nostru avea şase ani când a mers prima dată la şcoală. Învăţa foarte bine.<br />
Făceam cu el exerciţii acasă pe-o foiţă şi-i puneam notă. El îmi dădea foiţa încă o<br />
dată: „Mamă, hai să mai rezolvăm nişte exerciţii... să-mi pui iar notă!”.<br />
Când s-a început războiul, şcoala s-a închis. Copiii au fost duşi peste Nistru, s-au<br />
evacuat şi mulţi oameni din sat. Doroţcaia a rămas aproape pustie. Eu cu soţul nu<br />
am plecat din sat. Am rămas să avem grijă de casă.<br />
La 6 aprilie m-am pregătit să spăl. Îl căutam pe băiat să-i iau hainele la spălat, dar