N - Limba Romana

teatru 159
Irina Nechit
Cum am scris Tancul lui Brad P.
I.N. – scriitoare, critic de
teatru, jurnalist cultural.
Membră a Uniunii
Scriitorilor din România,
filiala Chişinău, membră
a Uniunii Scriitorilor din
Republica Moldova,
membră a Asociaţiei
Internaţionale a Criticilor
Teatrali. A publicat 6
volume de poezie (Şarpele
mă recunoaşte, Cartea rece,
Un viitor obosit, Gheara,
Un fel de linişte, Copilul
din maşina galbenă), cărţi
de dramaturgie şi critică
teatrală (Proiectul unei
tragedii, Maimuţa în baie,
Coridorul morţii, Godot
eliberatorul).
Programul „Matei Millo”, anunţat anul trecut de
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din
Chişinău, mi-a permis, după aprobarea proiectului
meu cu titlul „Manifestul teatrului cruzimii, citit de
Smirnov”, să susţin cursuri de scriere dramatică la
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AM-
TAP). ICR Chişinău ne-a propus o temă de actualitate
– violenţa în arta teatrală, ca reflectare sau ca
interpretare critică a violenţei din societatea contemporană.
Mi-a părut firesc să abordez un eveniment
istoric recent, pe parcursul căruia violenţa s-a manifestat
în mai toate formele ei – războiul de pe Nistru
din 1992.
La douăzeci de ani după declanşarea conflictului de
pe Nistru, acesta mocneşte în surdină, rămânând nesoluţionat.
„E de mirare că până azi nu s-au făcut
spectacole despre războiul din ’92!”, mi-au spus unii
dintre masteranzii AMTAP, care au dorit să participe
la cursurile de scriere dramatică. „Ce ştiţi voi despre
acest război?”, i-am întrebat la începutul proiectului.
Majoritatea aveau informaţii vagi, inexacte,
unii auziseră pentru prima dată despre acest conflict
militar, dar o tânără actriţă a povestit cu voce sugrumată
că se afla la Dubăsari în ziua când a început
războiul. În blocul unde locuia familia ei căzuse un
obuz. Tatăl altei masterande fusese combatant în
război, iar finii acestuia, tineri căsătoriţi (fina era
însărcinată), au murit în propria casă, distrusă în
timpul unui bombardament. Unchiul unui masterand
luptase ca voluntar pe front şi e ferm convins
că cetăţenii moldoveni au fost folosiţi drept carne de
tun în războiul care s-a desfăşurat după un scenariu
scris la Moscova.