N - Limba Romana

dimensiuni ale unităţii noastre 123
română, basarabenii rămăseseră, din punct de vedere lingvistic, la nivelul
anului 1812. Nu întâmplător, în articolul de fond din primul număr, intitulat
Cinstiţi gospodari, On. Ghibu compara ziarul cu un musafir mult aşteptat, căruia
ţăranii basarabeni trebuiau să-i deschidă larg uşile: „Musafirul acesta este
gazeta noastră «Cuvânt Moldovenesc» pe care câţiva ficiori de gospodari
s-au hotărât s-o facă pentru a da şi poporului moldovenesc o hrană sufletească
sănătoasă, cum au toate noroadele luminate din lume”. În condiţiile în
care la Chişinău la vremea respectivă se editau câteva cotidiene în limba rusă
şi niciunul în română, Ghibu reclamă necesitatea imperioasă a unei astfel de
publicaţii: „De ani de zile poporul nostru de la sate (...) nu ştie ce se petrece
în lume şi în ţară şi trăieşte într-o adevărată întunecime, ca în vremurile
din vechime”. Pentru a cultiva o apropiere cât mai mare de publicul cititor,
adaugă: „Acest musafir va fi ca un frate, ca un povăţuitor, ca un binevoitor
al D-voastră şi al copiilor D-voastră. El vine cu dorinţa de a vă vorbi despre
lucrurile de cari aveţi nevoie şi a vă da sfaturi cari să vă fie tuturora de folos şi
pentru viaţa aceasta şi pentru cea viitoare” 2 .
„Cuvânt Moldovenesc” – un focar de lumină
Întrucât viaţa social-culturală din Basarabia a avut o dinamică specifică, necunoscând
etapele de emancipare naţională proprii celorlalte provincii româneşti,
„Cuvânt Moldovenesc” trebuia să satisfacă necesităţile stringente din
această zonă. În acest context, redactorii şi colaboratorii erau conştienţi de
faptul că trebuiau să pună umărul la edificarea unei societăţii civilizate, la răspândirea
ştiinţei de carte şi, în acelaşi timp, la cultivarea conştiinţei naţionale.
Exprimându-şi entuziasmul pentru reîntregirea neamului prin Unirea de la
1 decembrie 1918, aceşti intelectuali se bucurau de „slobodă” şi considerau
că toate forţele trebuie canalizate spre edificarea unei societăţi moderne. În
consecinţă, ei mizau pe o schimbare de mentalitate a populaţiei basarabene
şi în vederea acestui obiectiv vor trudi cu toţii. Pentru început îşi propun să-i
iniţieze pe cititori în ce priveşte noţiunile elementare de „stat”, „vot universal”,
„democraţie”, dar şi să prezinte momente importante din istoria naţională,
fragmente din opere literare emblematice, cultivând astfel, într-un limbaj
cât mai simplu, conştiinţa de sine şi de neam a ţăranilor basarabeni.
Pentru a ne face o impresie generală în ce priveşte nivelul de cultură de atunci,
e suficient să precizam că la început, în primul an de apariţie, „Cuvânt Moldovenesc”
s-a publicat în două ediţii diferite: una cu litere latine, scrisă într-o
română exemplară, şi alta cu caractere chirilice, reflectând starea limbii vorbite
la acea vreme în Basarabia. De altfel, subtitlul ediţiei în chirilice era: „gazetî