N - Limba Romana

dimensiuni ale unităţii noastre 133
(miază-noapte), polul sud (miază-zi), au scăpat nelinşaţi (nesfâşiaţi), ateişti
(oameni cari nu cred în Dumnezeu), recepţie (luare în primire), podul rezista
(ţinea) la încercare, cooperative forestiere (de pădure), datorii externe
(din afară) ale ţării, adunare obligatorie (silită), libertate (slobozenie), iniţiative
(început de lucru), se va selecţiona (alege) porumbul...
De altfel, era folosită şi metoda inversă: atunci când în text apărea un moldovenism,
un cuvânt din graiul moldovenesc, un arhaism sau rusism, în paranteze apărea
şi termenul literar. De exemplu: unsoare (unguent), miroase a glod (noroi),
gustul (aroma), scăldătoare (baie), diferite slujbăşii (oficii, autorităţi), înţelesul
chipului (clişeului) de faţă, lăsaţi-o să dospească (să fermenteze), curechi verde
(varză), medic de vite (medic veterinar), semânţa mai multor boli (microbi) etc.
Tot astfel şi rusismele care apar sunt explicate în paranteze: Şveiţaria, Franţia, Parij,
poporul chitaian (chinez), plic (convert), amoniac (naşatârnâi spirt), biberon
(soscă), boabe de muştar (gorciţă sau, cum îi zicem noi, râpac).
Dar cunoaşterea limbii literare, adică accederea la formele superioare de
exprimare se putea produce începând din şcoală, la fel cum conştiinţa lingvistică
tot prin şcolarizare şi educaţie putea fi cultivată. Cert este că echipa
ziarului „Cuvânt Moldovenesc” era pe deplin conştientă de acest lucru. Nu
întâmplător apar materiale în care se face legătura dintre şcolarizare şi însuşirea
limbii, dintre ştiinţa de carte şi accederea la nivelul literar, elevat al limbii
române. „Limba este darul cel mai preţios al omului. Cu ajutorul limbii sau al
graiului, oamenii îşi împărtăşesc unii altora toate gândurile, toate simţămintele
lor. Prin graiul viu omul poate să se înţeleagă numai cu cei din apropierea
lui. Dar nevoile l-au silit să-şi împărtăşească gândurile şi altora din depărtare.
Pentru aceasta omul a născocit scrisul şi cititul”... „Dacă limba se învaţă în
casă, în familie, scrisul şi cititul se învaţă la şcoală. Or, şcoala românească din
Basarabia are menirea aceasta sfântă de a pune la îndemâna tuturora – întregului
norod – minunatul meşteşug al învăţăturii” 29 .
Note
1
Cuvânt Moldovenesc constituie o reluare a ziarului omonim
publicat de Pan Halippa, N. Alexandri şi S. Murafa
între 1914-1919 la Chişinău.
2
On. Ghibu, Cinstiţi gospodari, nr. 1 din 1 noiembrie
1926, p. 1.
3
M. Minciună, I. Tudor, Cuvântul nostru, în „Cuvânt Moldovenesc”,
nr. 1 din 1 noiembrie 1926, p. 1.
4
Ibidem, p. 1.
5
I. Tudor, De unde vine scăparea? în „Cuvânt Moldovenesc”,
nr. 4 din 30 ianuarie 1927, p. 1.
6
I. Tudor, Ce este „Astra”? în „Cuvânt Moldovenesc”, nr. 1
din 1 noiembrie 1926, p. 1.