N - Limba Romana

132 ROMÂNĂ
chiar urât de străinii ce se adăpostesc în mijlocul nostru, hrănindu-se din sânul
scumpului nostru pământ, ba ceva mai mult, acest graiu este nesocotit de unii
dintre fraţii români”. „Astfel, vedem cu durere în suflet cum graiurile străinilor
ce trăiesc în mijlocul nostru şi-au luat un avânt înaintea graiului nostru de baştină
a ţării. De pildă, să luăm Basarabia cu focarul ei de cultură, Chişinăul, nu
vedem noi aici numărul gazetelor în limbă străină cu mult mai mare decât în
dulcea limbă românească? Se zice să limba noastră îi «oficială», limba statului
Român, dar noi, românii, parcă n-am fi acasă, ci într-o ţară străină, simţindune
străini la noi acasă. Un singur ziar, un singur mărgăritar curat românesc din
toate puterile se stăruie a ocroti scumpul graiu strămoşesc...”
Articolul sfârşeşte prin obişnuitul îndemn la ocrotirea şi cultivarea limbii
române: „Să punem tot sufletul, stăruinţa pentru cultivarea graiului nostru
curat românesc prin carte, prin gazetărie şi prin orice mijloace ce ne stau la
îndemână. (...) Pentru aceasta sunt chemaţi toţi cei ce simt româneşte, toate
aşezămintele de înaltă învăţătură (...). Bine ar fi ca să se ia toate măsurile ca
graiului nostru să i se dea locul de frunte, nu celui străin, ca orice slujbaş al
ţării să-l cunoască bine” 28 .
În ce priveşte nivelul literar al limbii române vorbite atunci în Basarabia, îl
putem deduce nu doar din materialele şi textele prezentate sumar mai sus,
ci şi din metoda, probabil destul de eficientă, folosită de colaboratorii ziarului
„Cuvânt Moldovenesc” de a indica, în paranteze, pentru neologismele
introduse în text, echivalentul din registrul popular al limbii române. Iată câteva
exemple excerptate din colecţia ziarului, mai ales în prima sa perioadă:
amendează (ştrăfuieşte); vin regulat la şcoală (în fiecare zi de învăţătură),
moratoriu (păsuire), la capătul depresiunii (al crizei), cei care îşi zic şomeri
(adecă nu găsesc de lucru), Liga Naţiunilor (Sfatul popoarelor), modificată
(schimbată), epidemii (boli lipicioase), Ucraina e frământată de mişcarea
de autonomie (de sine stăpânire), autonomă (de sine stătătoare), filantrop
(ajută studenţi, bătrâni, văduve), microbi (sămânţe de boale), protecţie
(apărare), piloţi (conducători ai maşinei de zburat), comemorare (aducere
aminte), petiţie (jalbă), trufia (mândria), sinistraţi (cei cărora apa le-a înecat
gospodăriile), folclor (poveşti, cântece din popor), superstiţii (credinţe
deşerte), pact (înţălegere), intelectuali (cărturari), amiciţie (prietenie), mistuirea
(măcinarea) mâncării, societatea (obştea), polul nord (capătul pământului),
să se evaporeze (să se usuce singur), moţiunea (hotărârea), o statistică
(numărătoare), virginitatea (cinstea de fată mare), alcoolic (beţiv), struguri
(poamă), clinică (un fel de spital), astmă (boală de plămâni), divorţ (despărţire),
sinucidere (omorul de sine), celibatari (necăsătoriţi), contra moliilor
se pulverizează (se stropesc) stofele, se filtrează (se strecoară), polul nord